Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finala si art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 7 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finalã şi <>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Organizaţia Judeţeanã Iaşi a Partidului Democrat Liberal şi de Miron Mihai în Dosarul nr. 4.172/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate Miron Mihai, prin care solicitã acordarea unui termen de judecatã în vederea angajãrii unui apãrãtor.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui termen de judecatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.172/866/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finalã şi <>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurenta Organizaţia Judeţeanã Iaşi a Partidului Democrat Liberal şi de intimatul Miron Mihai într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.218 din 8 noiembrie 2008 a Judecãtoriei Paşcani prin care s-a dispus anularea alegerilor desfãşurate în turul al doilea de scrutin în Circumscripţia electoralã nr. 1 Valea Seacã şi repetarea acestui scrutin.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece, prin eliminarea completã a cãilor de atac, a fost anihilat dreptul de a solicita instanţei competente desfiinţarea unei hotãrâri judecãtoreşti pe care o considerã netemeinicã şi nelegalã.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile de lege criticate se aplicã în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare. Excluderea cãilor de atac în materie electoralã a fost impusã de necesitatea asigurãrii operativitãţii în rezolvarea tuturor problemelor legate de desfãşurarea alegerilor, precum şi de interesul stabilitãţii rezultatelor acestora, deoarece aplicarea în aceastã materie a regulilor de drept comun ar însemna sã se împiedice desfãşurarea alegerilor sau sã se punã sub semnul incertitudinii un timp îndelungat rezultatele alegerilor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 alin. (4) teza finalã şi <>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 31 alin. (4): "În judeţele în care se organizeazã alegeri parţiale într-o singurã circumscripţie electoralã nu se mai constituie un birou electoral judeţean, soluţionarea sesizãrilor prevãzute la art. 37 alin. (1) lit. h) fãcându-se de judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã circumscripţia electoralã respectivã. Judecãtoria se pronunţã în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizãrilor şi contestaţiilor. Hotãrârea este definitivã şi irevocabilã.";
- Art. 121 alin. (2): "Împotriva hotãrârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecãtoreşti potrivit prezentei legi, nu existã cale de atac."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor dispoziţiilor <>art. 121 din Legea nr. 67/2004, din perspectiva criticilor referitoare la art. 21 din Constituţie, respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestora.
Cu acel prilej Curtea a statuat cã, în materie electoralã, legiuitorul a stabilit o procedurã specialã de soluţionare a întâmpinãrilor, contestaţiilor şi a oricãror altor cereri prevãzute de lege, desfãşuratã potrivit regulilor stabilite de Codul de procedurã civilã pentru ordonanţa preşedinţialã. Obiectul reglementãrii - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecatã care sã soluţioneze cu celeritate toate cererile adresate instanţei. Sub acest aspect, apare ca fireascã opţiunea legiuitorului de a limita exerciţiul cãilor de atac doar la cãile de atac ordinare, tocmai în scopul de a evita situaţia unei prelungiri a procesului ca urmare a contestãrii hotãrârilor definitive şi irevocabile, prin intermediul cãilor extraordinare de atac.
În aceastã materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de respectarea unei anumite proceduri, nu s-a reglementat în acest fel cu intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat, ci doar în scopul de se instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte pãrţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egalã mãsurã ocrotite.
Aşa fiind, procedura instituitã prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de naturã sã împiedice desfãşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor.
Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", precum şi art. 129, care prevede cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac.
Întrucât nu existã elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) teza finalã şi <>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Organizaţia Judeţeanã Iaşi a Partidului Democrat Liberal şi de Miron Mihai în Dosarul nr. 4.172/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
