Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.532 din 25 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 34 lit. a) si art. 38 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 10 februarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1 lit. b), art. 34 lit. a) şi art. 38 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Grigore Dãnuţ Dragoste, Gligor Dragoste, Nicolae Bogdan Cioarã şi Aurel Chicinaş în Dosarul nr. 8.505/2/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal sunt prezenţi autorii excepţiei Grigore Dãnuţ Dragoste şi Nicolae Bogdan Cioarã, asistaţi de avocat Iancu Tãnãsescu, din cadrul Baroului Bucureşti, care, potrivit împuternicirii depuse la dosar, reprezintã şi pe autorii excepţiei Aurel Chicinaş şi Gligor Dragoste. Nicolae Bogdan Cioarã este asistat, de asemenea, de avocat Marcel Tãnãsescu din cadrul Baroului Bucureşti.
Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul apãrãtorilor autorilor excepţiei. Avocat Iancu Tãnãsescu solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, expunând, pe larg, considerentele ce fundamenteazã motivarea acesteia. Avocatul Marcel Tãnãsescu, pentru autorul excepţiei Nicolae Bogdan Cioarã, aratã cã întãreşte considerentele expuse şi subliniazã încãlcarea drepturilor autorului excepţiei pe care îl reprezintã, determinatã de faptul cã, fiind judecat împreunã cu o persoanã care are calitatea de procuror, este privat de calea de atac a apelului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã se solicitã modificarea textelor de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.505/2/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1 lit. b), art. 34 lit. a) şi art. 38 lit. a) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Grigore Dãnuţ Dragoste, Gligor Dragoste, Nicolae Bogdan Cioarã şi Aurel Chicinaş.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã mai întâi cã unul dintre recurenţii-inculpaţi a îndeplinit funcţia de procuror la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Turda (în prezent fiind suspendat), ceea ce a atras competenţa Curţii de Apel de a judeca în fond cauza, însã infracţiunile pentru care a fost trimis în judecatã şi pentru care a fost condamnat nu au legãturã cu funcţia de procuror. În opinia autorilor excepţiei, normele criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit stabilirea arbitrarã a competenţei dupã calitatea persoanei, deşi, într-o astfel de situaţie, faptele fiind conexe, se impunea disjungerea pentru persoanele care nu au aceastã calitate. Astfel, redactarea imprecisã a dispoziţiilor ce fac obiectul excepţiei determinã ca procurorii şi judecãtorii sã facã aprecieri subiective, prin stabilirea diferenţiatã a modului de cercetare şi judecare a infracţiunilor comise de un procuror, care nu au legãturã cu funcţia îndeplinitã, şi sã reţinã conexitatea pentru alte persoane care participã la comiterea infracţiunilor alãturi de procuror, cu consecinţa lipsirii acestor persoane de o cale de atac: apelul.
Se apreciazã cã lãsarea posibilitãţii judecãtorului de a decide el însuşi, pe cale jurisprudenţialã, în afara unor dispoziţii legale, adicã prin substituirea legiuitorului, încalcã prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie şi pe cele ale art. 21. Se mai aratã cã "prin aprecierea diferenţiatã a textelor invocate se încalcã drepturile personale ca urmare a înlãturãrii posibilitãţii de a beneficia de o instituţie mai favorabilã."
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã cã, în realitate, în cauzã se criticã doar art. 28^1 pct. 1 lit. a) din Codul de procedurã penalã, "mai ales din perspectiva interpretãrii şi aplicãrii celorlalte douã texte, anume art. 37 lit. a) şi art. 38 lit. a) din acelaşi cod". În opinia instanţei, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate, competenţa dupã calitatea persoanei fiind stabilitã prin lege, iar nu pe cale jurisprudenţialã, cum greşit susţin autorii. Totodatã, în acord cu legislaţia europeanã în materie, legislaţia internã asigurã dublul grad de jurisdicţie, iar legiuitorul, conform art. 129 din Constituţie, nu are obligaţia de a institui, în toate situaţiile, trei grade de jurisdicţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii Camerelor Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte obiectul excepţiei se constatã cã acesta îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 34 lit. a) şi art. 38 din Codul de procedurã penalã [acest din urmã text legal are un singur alineat, astfel încât, din eroare s-a menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare "art. 38 lit. a)" din Codul de procedurã penalã; în ceea ce priveşte art. 28^1 din Codul de procedurã penalã, acesta este individualizat prin referirea la conţinutul sãu, atât în concluziile scrise formulate de autorul excepţiei, cât şi în considerentele încheierii de sesizare].
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 28^1 pct. 1 lit. b): "Curtea de Apel:
1. judecã în primã instanţã:
[...] b) infracţiunile sãvârşite de judecãtorii de la judecãtorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţioneazã pe lângã aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi.";
- Art. 34 lit. a): "(1) Este conexitate:
a) când douã sau mai multe infracţiuni sunt sãvârşite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane împreunã, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;";
- Art. 38: "În cazul de indivizibilitate prevãzut în art. 33 lit. a), precum şi în toate cazurile de conexitate, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecãţi, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infracţiuni sã se facã separat."
În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat şi ale art. 21 privind Accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã textele ce fac obiectul acesteia sunt criticate din perspectiva modului de interpretare şi aplicare de cãtre instanţele de judecatã, precum şi din perspectiva unui pretins caracter lacunar, în sensul cã "în redactarea actualã a dispoziţiilor indicate nu existã un argument clar privind statutul juridic al persoanelor care participã la comiterea unor infracţiuni alãturi de o persoanã, care îndeplineşte o funcţie specialã, fãrã ca infracţiunile sã aibã legãturã cu profesia acesteia."
Or, niciuna dintre categoriile de critici anterior menţionate nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. Astfel, cu privire la modul de interpretare şi aplicare a legii competenţa de a aprecia revine instanţelor de judecatã învestite cu soluţionarea fondului cauzei, respectiv a eventualelor cãi de atac, iar în cazul unei "aprecieri diferenţiate" a textelor de lege, în sensul de practicã diferitã a instanţelor de judecatã, competenţa de a hotãrî revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, "asigurã interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti".
Tot astfel, nu intrã în competenţa Curţii completarea eventualelor lacune de reglementare, întrucât, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 34 lit. a) şi art. 38 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Grigore Dãnuţ Dragoste, Gligor Dragoste, Nicolae Bogdan Cioarã şi Aurel Chicinaş în Dosarul nr. 8.505/2/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
