Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 si art. 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si a ordonantei de urgenta in ansamblul sau
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 12 ianuarie 2010
DECIZIE nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 , <>art. 5 alin. (1) , <>art. 7 , <>art. 8 , a<>rt. 11 , <>art. 13 şi <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblul sãu
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 12 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Marian Bîzgã în Dosarul nr. 38.935/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului nr. 1.755D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, prin consilierul sãu juridic, domnul Mihai Alexandru Ionescu.
Curtea dispune a se face apelul în dosarele nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009, având ca obiect dupã cum urmeazã: excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , ridicatã de Mioara Flenchea în Dosarul nr. 21.865/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, ridicatã de Vişinel Ganea în Dosarul nr. 27.926/3/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din acelaşi act normativ, ridicatã de Petre Coman în Dosarul nr. 8.660/2/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a întregii Ordonanţe de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008, ridicatã de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din ordonanţa de urgenţã menţionatã, ridicatã de Ion Burlacu în Dosarul nr. 31.479/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde apãrãtorul ales al autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce formeazã obiectul Dosarului nr. 1.990D/2009, domnul Haralambie Voicilaş, avocat membru al Baroului Bucureşti, având delegaţia depusã la dosar. Se constatã lipsa celorlalţi autori ai excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. În toate aceste dosare rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilier juridic, cu delegaţii depuse la dosarele cauzelor.
Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã, în Dosarul nr. 5.143D/2009, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis note scrise prin care argumenteazã cererea de admitere a acesteia.
Curtea, observând identitatea parţialã de obiect a dosarelor strigate, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009 la Dosarul nr. 1.755D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul pãrţilor prezente. Domnul George Petric solicitã admiterea excepţiei, depunând, în acest sens, concluzii scrise. Apãrãtorul doamnei Mioara Flenchea susţine excepţia de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate sunt neconstituţionale, pentru motivele prezentate în concluziile scrise pe care le depune la dosar.
Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiilor de neconstituţionalitate, având în vedere practica de pânã acum a instanţei de contencios constituţional.
Procurorul pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 martie 2009, 31 martie 2009, 23 martie 2009, 4 iunie 2009 şi 11 martie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi nr. 31.479/3/2008 şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, precum şi a prevederilor <>art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din ordonanţa de urgenţã menţionatã şi a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 şi art. 24 din acelaşi act normativ.
Excepţiile au fost ridicate de Marian Bîzgã, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman, Petre Cepoi şi, respectiv, Ion Burlacu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã ordonanţa criticatã este neconstituţionalã, întrucât are în vedere stigmatizarea lucrãtorilor şi a colaboratorilor fostei Securitãţi, instituind "o nouã poliţie politicã, vãdit selectivã, excluzându-i pe adevãraţii vinovaţi de ororile comunismului". Se aratã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisã cu încãlcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afecteazã drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, cu referire la egalitatea în faţa legii, la nediscriminare, la dreptul de apãrare şi la fidelitatea faţã de ţarã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, se susţine cã acestea reprezintã o formã indirectã de restrângere a unor drepturi şi libertãţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnitãţi publice. Aceasta deoarece mãsura constatãrii calitãţii de colaborator sau lucrãtor al Securitãţii nu e necesarã în cazul persoanelor care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici în cazul persoanelor care nu mai ocupã o demnitate sau o funcţie publicã. Mãsura este abuzivã, disproporţionatã, de naturã a leza imaginea publicã şi de a îngrãdi exercitarea drepturilor politice, dreptul de a participa la viaţa publicã şi dreptul de a avea acces la funcţii şi demnitãţi publice.
Se mai aratã cã nici prin ultima modificare a ordonanţei de urgenţã nu s-au adus precizãri de naturã a face unele diferenţieri în clasificarea calitãţii de colaborator al Securitãţii, menţinându-se aceeaşi formulare genericã existentã iniţial şi în <>Legea nr. 187/1999 , care nu distinge, în stabilirea acestei calitãţi, în funcţie şi de împrejurãrile şi condiţiile în care s-a ajuns la aceastã colaborare. Noul cadru legislativ instituit prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu respectã decizia Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 187/1999 şi menţine caracterul represiv, abuziv al acestei proceduri. În plus, prin ordonanţa de urgenţã criticatã, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii a fost înzestrat cu atribuţii jurisdicţionale, întrucât, în activitatea pe care o desfãşoarã, îndeplineşte o funcţie de anchetã, care nu poate fi exercitatã în afara sferei autoritãţii judecãtoreşti, contravenind principiului separaţiei puterilor în stat. În fine, se susţine cã prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nesocotesc prezumţia de nevinovãţie şi dreptul la un proces echitabil.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opineazã cã prevederile ordonanţei de urgenţã criticate sunt neconstituţionale în mãsura în care limiteazã posibilitatea persoanei de a propune probe, de a cunoaşte elementele probatorii în baza cãrora Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii aprobã sau infirmã nota de constatare întocmitã de direcţia de specialitate. Apreciazã cã se încalcã astfel accesul la justiţie, precum şi principiul egalitãţii armelor, pârâtul fiind privat de posibilitatea de a accede, în aceeaşi mãsurã cu reclamantul, la documentele ce reprezintã mijloace de probã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, susţinerile pãrţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 293/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, precum şi ordonanţa de urgenţã în ansamblul sãu.
Dispoziţiile art. 2 cuprind definiţii ale unor termeni folosiţi în textul ordonanţei de urgenţã, la lit. b) a acestui articol fiind stabilitã semnificaţia expresiei de "colaborator al Securitãţii"; art. 5 alin. (1) instituie obligaţia persoanelor care candideazã, au fost alese sau au fost numite în anumite demnitãţi ori funcţii de a face o declaraţie pe propria rãspundere în sensul cã au avut sau nu calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia şi prevede cã, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în acele demnitãţi ori funcţii, verificarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnitãţi ori funcţii; art. 7 se referã la nota de constatare întocmitã cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luãrii în discuţie a acesteia; art. 11 stabileşte reguli procedurale referitoare la acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia introduse la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti; art. 13 cuprinde definiţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi unele reguli legate de funcţionarea acestuia, iar art. 24 enumerã atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate, precum şi ordonanţa în ansamblul sãu contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 1 alin. (3) referitor la caracterul României de stat de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (4) care statueazã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacrã principiul neretroactivitãţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care statueazã dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individualã, dar cu referire la alin. (11) al acestuia care instituie prezumţia de nevinovãţie, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare, art. 30 care consacrã libertatea de exprimare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 54 referitor la fidelitatea faţã de ţarã, art. 55 privitor la apãrarea ţãrii, art. 57 care impune exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi a libertãţilor, art. 115 alin. (6) care prevede, printre altele, cã ordonanţele de urgenţã nu pot afecta drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, art. 124 referitor la înfãptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecãtoreşti, cu accent pe art. 126 alin. (5) teza întâi care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare. De asemenea, se invocã şi urmãtoarele prevederi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale: art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 7 - "Nicio pedeapsã fãrã lege", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie", art. 9 - "Libertatea de gândire, de conştiinţã şi de religie", art. 10 - "Libertatea de exprimare", art. 14 - "Interzicerea discriminãrii" şi art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, urmând sã o respingã ca atare, pentru motivele ce se vor arãta în continuare:
Mai întâi, în ceea ce priveşte criticile formulate împotriva <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 în ansamblul sãu, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, Curtea a reţinut, prin <>Decizia nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009 , nepublicatã pânã la data pronunţãrii prezentei decizii, cã ordonanţa de urgenţã criticatã nu reglementeazã în domeniul drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, ci opereazã, pe de o parte, o modificare substanţialã a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucrãtoare sau colaboratoare ale Securitãţii faţã de <>Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declaratã neconstituţionalã prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altã parte, o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte sunt supuse controlului instanţelor de judecatã.
Curtea s-a mai pronunţat şi cu privire la critica referitoare la nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, constatând cã nu existã o imixtiune a puterii executive - care, în virtutea prerogativelor sale de legislator delegat, a emis <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 - în atribuţiile puterii judecãtoreşti. Prin <>Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat cã, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã sã confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii rolul de instanţã extraordinarã.
În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovãţie, prin <>Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a statuat cã aceasta nu este aplicabilã procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 . În soluţionarea acţiunilor în constatare pot fi însã invocate dispoziţiile art. 1169 din Codul civil, care prevãd cã "cel ce face o propunere înaintea judecãţii trebuie sã o dovedeascã". Astfel, legea asigurã echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu şi dã expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, acela al aflãrii adevãrului.
În ceea ce priveşte prevederile <>art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , care instituie în sarcina persoanelor care candideazã, care au fost alese sau care au fost numite în anumite demnitãţi ori funcţii obligaţia de a declara pe propria rãspundere dacã au avut sau nu calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia, Curtea constatã cã nu sunt de naturã sã aducã exerciţiului unor drepturi restrângeri contrare dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentalã. Unul dintre autorii excepţiei susţine cã obligaţia impusã de textul de lege criticat "reprezintã o formã indirectã de restrângere a unor drepturi şi libertãţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnitãţi publice". Curtea nu poate reţine o astfel de criticã, prevederile art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţã constituind, în realitate, o expresie a dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, care consacrã dreptul oricãrei persoane de a avea acces la orice informaţie de interes public. De altfel, Curtea constatã cã nu poate analiza interpretarea datã de autorul excepţiei, în sensul cã mãsura constatãrii calitãţii de colaborator sau lucrãtor al Securitãţii nu este necesarã faţã de persoanele care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici faţã de cele care nu mai ocupã o demnitate sau o funcţie publicã. Aceasta deoarece Curtea nu poate cenzura oportunitatea unei reglementãri edictate de legiuitor cu respectarea prerogativelor sale constituţionale. De asemenea, instanţa de contencios constituţional nu deţine competenţe în ceea ce priveşte controlul modului concret de aplicare în practicã a normelor legale.
Totodatã, Curtea constatã cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Urmând acelaşi raţionament ca în cazul constatãrii, prin <>Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, a caracterului constituţional al prevederilor <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea reţine cã prevederile art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoanã sã fie calificatã colaborator al Securitãţii, nu încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitãţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrãrii în vigoare a reglementãrii legale. Totodatã, Curtea observã cã, astfel cum a statuat prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 2 , <>art. 5 alin. (1) , <>art. 7 , <>art. 8 , <>art. 11 , <>art. 13 şi <>art. 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, precum şi a ordonanţei de urgenţã în ansamblul sãu, ridicatã de Marian Bîzgã, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman şi Ion Burlacu în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi, respectiv, nr. 31.479/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 noiembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
