Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.506 din 18 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Dorin Mischian în Dosarul nr. 2.103/33/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.103/33/2009, Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Dorin Mischian.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã, prin aplicarea normelor criticate se instituie o inegalitate de tratament juridic, fãrã nicio justificare obiectivã şi rezonabilã. Se aratã în acest sens cã orice persoanã care a comis, în aceleaşi împrejurãri, o faptã similarã cu cea sãvârşitã de autorul excepţiei, însã nu avea calitate de avocat la momentul sesizãrii instanţei de judecatã, ca acesta, va fi supusã regulilor de judecatã obişnuite, beneficiind, printre altele, de 3 grade de jurisdicţie. Profesia de avocat este o profesie liberalã, spre deosebire de alte funcţii care implicã exerciţiul autoritãţii de stat, iar privarea de o cale de atac în aceastã situaţie nu îşi gãseşte o justificare în sensul normelor constituţionale şi din actele internaţionale invocate. Orice persoanã condamnatã are dreptul la examinarea cauzei sub toate aspectele, or, în cazul unui inculpat care are calitatea de avocat, acest drept lipseşte.
Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori apreciazã cã excepţia invocatã nu este întemeiatã, deoarece dispoziţiile criticate sunt în acord cu Legea fundamentalã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul penal, potrivit cãrora: "Curtea de Apel:
1. judecã în primã instanţã: [...] b) infracţiunile sãvârşite de judecãtorii de la judecãtorii şi tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţioneazã pe lângã aceste instanţe, precum şi de avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti şi de controlorii financiari ai Curţii de Conturi."
În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi, art. 21 privind Accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 124 privind Înfãptuirea justiţiei, precum şi celor ale art. 20, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi la art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie, privind interzicerea generalã a discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, se constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã.
Astfel, dispoziţiile art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentalã, respectiv celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, nu este contrarã principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte cãile de atac, câtã vreme ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor.
De asemenea, textul de lege criticat nu contravine liberului acces la justiţie, dreptului la un proces echitabil sau regulilor care guverneazã înfãptuirea justiţiei. Aceasta întrucât instituirea unor reguli de competenţã dupã calitatea persoanei nu îngrãdeşte dreptul persoanelor, în speţã al avocaţilor, de a se adresa instanţelor judecãtoreşti şi de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de cãtre o instanţã independentã, imparţialã şi stabilitã prin lege, într-un termen rezonabil, condiţii care sunt asigurate şi în situaţia judecãrii cauzelor în primã instanţã de cãtre curţile de apel. Totodatã, acest text de lege asigurã dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În acelaşi sens Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 138 din 21 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, şi prin <>Decizia nr. 637 din 29 mai 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, criticate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale, cu argumente similare. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 alin. 1 lit. b) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mircea Dorin Mischian în Dosarul nr. 2.103/33/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
