Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.493 din 10 noiembrie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.493 din 10 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 909 din 24 decembrie 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Uniunea Naţionalã a Cooperaţiei de Consum Centrocoop în Dosarul nr. 26.011/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal rãspunde avocat Mihaela Cîmpeanu pentru partea Margareta Bostãnaru, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsã fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul apãrãtorului ales al pãrţii Margareta Bostãnaru, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece Centrocoop nu este entitate de drept privat. În subsidiar, solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, întrucât dispoziţiile <>art. 21 din Legea nr. 10/2001 nu au legãturã cu cauza, raportul juridic dedus soluţionãrii instanţei fiind întemeiat pe <>Legea nr. 10/2001 , în forma iniţialã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 26.011/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Uniunea Naţionalã a Cooperaţiei de Consum Centrocoop într-o cauzã civilã, având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulitãţii absolute a deciziei emise de Centrocoop, cerere formulatã de Margareta Bostãnaru în temeiul <>Legii nr. 10/2001 .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în condiţiile în care organizaţiile cooperatiste au fost şi sunt organizaţii private, din componenţa cãrora lipseşte elementul public, includerea acestora în sfera entitãţilor obligate la restituirea imobilelor reprezintã o înfrângere a principiilor constituţionale ale egalitãţii în faţa legii, inviolabilitãţii, garantãrii şi ocrotirii în mod egal a proprietãţii private, indiferent de proprietar.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie naţionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãţite, în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã a organelor de conducere ale unitãţii deţinãtoare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publicã centralã sau localã ori o organizaţie cooperatistã este acţionar sau asociat minoritar al unitãţii care deţine imobilul, dacã valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale deţinute este mai mare sau egalã cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în naturã este cerutã.
(3) Dupã emiterea deciziei de restituire în naturã a imobilelor, organele de conducere ale societãţilor comerciale prevãzute la alin. (1) şi (2) vor proceda, potrivit prevederilor <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participaţie a statului sau a autoritãţii administraţiei publice ori, dupã caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzãtor cu valoarea bunului imobil restituit."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, în art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privatã şi în art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile <>art. 21 din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. De exemplu, prin <>Decizia nr. 151/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a statuat cã scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui mãsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în naturã a acestora, atunci când este posibil, ci şi prin stabilirea de mãsuri reparatorii prin echivalent. Prin urmare, textele de lege criticate sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Cu acelaşi prilej, Curtea a mai reţinut cã dispoziţiile de lege criticate instituie, pe de o parte, obligativitatea de a restitui numai în naturã imobilele care fac obiectul legii, iar pe de altã parte condiţioneazã restituirea în naturã de împrejurarea ca statul sã fie acţionar sau asociat majoritar al unitãţii ce deţine imobilul respectiv sau cel puţin valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale deţinute sã fie mai mare sau egalã cu valoarea corespunzãtoare a imobilului, în cazul când este asociat sau acţionar minoritar. Aşadar, numai în aceastã ipotezã legea impune obligativitatea restituirii în naturã, iar în caz contrar, respectiv când valoarea acţiunilor sau pãrţilor sociale este mai micã decât valoarea bunului solicitat a fi restituit în naturã, mãsurile reparatorii se vor stabili prin echivalent.
Întrucât în cauza de faţã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate reglementeazã procedurile de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fãrã a institui privilegii sau discriminãri de naturã sã ducã la încãlcarea principiului egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice.
În final, Curtea reţine cã susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cãrora organizaţiile cooperatiste sunt entitãţi de drept privat şi, ca atare, nu pot fi incluse în categoria unitãţilor deţinãtoare de imobile supuse restituirii în baza <>Legii nr. 10/2001 , nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintã aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi, prin urmare, intrã în competenţa de soluţionare a instanţelor judecãtoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Uniunea Naţionalã a Cooperaţiei de Consum Centrocoop în Dosarul nr. 26.011/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 noiembrie 2009.


PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016