Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.492 din 18 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 61 din 25 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Dorel Gheorghe Harna în Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 20.623/245/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Dorel Gheorghe Harna într-o cauzã având ca obiect "obligaţia de a face".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã reglementarea criticatã instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care s-au aflat în aceeaşi situaţie juridicã, şi anume aceea de angajaţi în unitãţile agricole integrate sistemului de organizare a activitãţii în agricultura româneascã. Faptul cã numai persoanele angajate în cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile cooperatiste beneficiazã de constituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţã de 5.000 mp constituie o discriminare pozitivã în raport cu cei care, lucrând tot în agriculturã, dar în sectorul de stat, sunt discriminaţi în mod negativ.
Calificarea acestei reglementãri ca fiind discriminatorie este justificatã, deoarece ambele categorii de angajaţi din agriculturã se aflã în situaţii similare - locul de muncã, natura activitãţii, valoarea şi recunoaşterea socialã a muncii lor erau aceleaşi şi pentru unii şi pentru ceilalţi - şi, cu toate acestea, sunt instituite regimuri juridice diferite pentru persoanele cãrora li se aplicã.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens, considerã cã reglementarea criticatã nu instituie nicio discriminare între persoanele din cooperativã sau asociaţiile cooperatiste şi cele care au lucrat în agriculturã, dar în sectorul de stat, dat fiind faptul cã aceste persoane nu se aflã în situaţii identice sau similare cu primele.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 18/1991 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã reglementarea criticatã nu aduce atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, întrucât se aplicã tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de ipoteza normei juridice, fãrã a institui privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie prevederile <>art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au urmãtorul conţinut: "Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolã de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativã sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevãzute la art. 18, dacã sunt stabiliţi sau urmeazã sã se stabileascã în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localitãţi. Suprafaţa atribuitã în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numãrul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuitã celor care au adus pãmânt în cooperativa agricolã de producţie."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã Legea fondului funciar reglementeazã şi constituirea dreptului de proprietate pentru terenuri arabile unor categorii de persoane care au lucrat sub diferite forme în C.A.P.- uri, din raţiunea evidentã de a asigura exploatarea terenurilor arabile în caz de excedent de teren, pentru a le asigura realizarea veniturilor agricole în zonele preponderent rurale.
<>Art. 19 din Legea nr. 18/1991 stabileşte condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã cei care solicitã sã li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s-au aflat în patrimoniul C.A.P.- urilor, respectiv sã fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C.A.P.- uri şi sã nu fi adus teren în cooperativã, ori sã fi adus mai puţin de 5.000 mp., indiferent dacã au fost cooperatori sau angajaţi, sã îşi stabileascã domiciliul în localitatea respectivã şi sã nu aibã teren în proprietate în acea localitate. Dispoziţiile textului de lege nu sunt aplicabile salariaţilor din fostele întreprinderi de stat care şi-au desfãşurat activitatea în agriculturã. Regimul juridic al terenurilor proprietate de stat este reglementat de capitolul III din <>Legea nr. 18/1991, iar reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptãţite se face în condiţiile prevãzute de aceste reglementãri legale.
În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut cã, în considerarea obiectului de reglementare al legii criticate - fondul funciar al României - şi a scopului reparator declarat al acesteia, reglementarea condiţiilor în care prevederile acestei legi devin aplicabile, sub aspectul persoanelor îndreptãţite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, constituie opţiuni ale legiuitorului, în acord cu politica economicã a statului în aceastã materie.
Aşa fiind, Curtea constatã cã nu poate fi primitã susţinerea autorului excepţiei referitoare la pretinsa încãlcare a art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, deoarece reglementarea criticatã este aplicabilã în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã de ipoteza normei, fãrã nicio discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicatã de Dorel Gheorghe Harna în Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
