Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.481 din 8 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 17 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, din oficiu, în Dosarul nr. 6.533/40/2010 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 418D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã din oficiu de Tribunalul Botoşani - Secţia civilã în dosarele nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 418D/2011, nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011 la Dosarul nr. 418D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Astfel, faţã de critica de neconstituţionalitate extrinsecã formulatã, considerã cã sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 975/2010. În decizia amintitã s-a statuat cã, ulterior reexaminãrii dispoziţiilor unei legi de cãtre Parlament în sensul punerii acesteia de acord cu cele reţinute printr-o decizie a Curţii Constituţionale, pot constitui obiect al unei noi obiecţii de neconstituţionalitate numai dispoziţiile legii reexaminate. Or, în cazul Legii nr. 119/2010, reexaminarea a avut ca rezultat îndepãrtarea unui text de lege constatat ca fiind neconstituţional, astfel cã nu puteau fi atacate şi alte prevederi ale legii, chiar dacã aceasta se afla înainte de promulgare. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecã, aratã cã sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 871/2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 februarie 2011, 2 şi 29 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.533/40/2010, nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
Excepţia a fost ridicatã de Tribunalul Botoşani - Secţia civilã, din oficiu, cu prilejul soluţionãrii unor acţiuni având ca obiect contestaţiile formulate împotriva unor decizii de recalculare a pensiilor de serviciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Botoşani - Secţia civilã aratã cã Legea nr. 119/2010 a fost adoptatã de Parlament în procedurã de urgenţã la data de 29 iunie 2010 şi a fost trimisã Preşedintelui României, care a adoptat-o în aceeaşi zi prin Decretul nr. 604/2010. Astfel, nu a fost respectat termenul prevãzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, lipsindu-se de substanţã atât dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, cât şi conţinutul prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 alin. (2) din Legea fundamentalã. În sprijinul celor arãtate sunt invocate şi considerentele Hotãrârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 noiembrie 2002, pronunţatã în Cauza Zvolsky şi Zvolska contra Republicii Cehe §65, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţionalã în Decizia nr. 975/2010, referitor la obligativitatea termenelor prevãzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodatã, Tribunalul Botoşani - Secţia civilã considerã cã sunt încãlcate prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În legãturã cu aceastã susţinere, invocã Hotãrârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din data de 26 aprilie 2007, pronunţatã în Cauza Dumitru Popescu împotriva României §103, 104 referitor la supremaţia Convenţiei şi a jurisprudenţei aferente acesteia asupra drepturilor naţionale, precum şi la obligaţia judecãtorului naţional de a asigura efectul deplin al normelor Convenţiei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilã considerã cã legea criticatã este contrarã urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (1) şi (3) referitor la statul român, art. 16 alin. (2) referitor la supremaţia legii în faţa tuturor cetãţenilor, art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale, precum şi art. 20 prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la protecţia proprietãţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã proiectul Legii privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, pentru care Guvernul şi-a angajat rãspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în temeiul dispoziţiilor art. 114 din Constituţie, a fost adoptat de Camerele reunite ale Parlamentului la data de 7 iunie 2010. Ulterior, la data de 14 iunie 2010, în deplin acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992, legea a fost depusã la Secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului în vederea exercitãrii dreptului de sesizare asupra constituţionalitãţii legii, iar apoi, la data de 16 iunie 2010, a fost trimisã Preşedintelui României pentru promulgare.
Exercitând dreptul de a sesiza Curtea Constituţionalã în vederea verificãrii conformitãţii Legii privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor cu dispoziţiile Legii fundamentale, pe data de 15 iunie 2010, 37 de senatori şi, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat la instanţa de contencios constituţional obiecţiile de neconstituţionalitate.
În urma exercitãrii controlului de constituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat cã dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor erau neconstituţionale în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie. În consecinţã, legea a fost retrimisã Parlamentului pentru a fi reexaminatã în vederea punerii de acord cu cele constatate de Curtea Constituţionalã.
Adoptatã de Parlament, în forma modificatã, la data de 29 iunie 2010, Legea privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor a fost trimisã, în aceeaşi zi, Preşedintelui României. Promulgarea a avut loc tot pe data de 29 iunie 2010, prin Decretul nr. 604/2010.
Tribunalul Botoşani - Secţia civilã considerã cã autoritãţile ar fi trebuit sã dea curs şi în acest caz cerinţelor impuse de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, iar nerespectarea termenelor prevãzute pentru exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constituţionalã constituie o încãlcare a dispoziţiilor Legii fundamentale referitoare la obligativitatea legilor şi a Constituţiei, precum şi a celor care consacrã atribuţiile Curţii Constituţionale.
Cu privire la aceste critici, Curtea constatã cã nicio normã constituţionalã nu prevede termenul în care o lege adoptatã de Parlament se trimite spre promulgare Preşedintelui României şi nici perioada sau condiţiile în care legea adoptatã se pãstreazã la dispoziţia subiectelor de drept public abilitate sã exercite dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. Procedura premergãtoare trimiterii legii spre promulgare este reglementatã prin Legea nr. 47/1992, care stabileşte, prin dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3), urmãtoarele:
"(2) În vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisã spre promulgare, legea se comunicã Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptatã cu procedurã de urgenţã, termenul este de douã zile.
(3) Data la care legea a fost depusã la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţã în plenul fiecãrei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucreazã în plen".
În cazul legilor declarate parţial neconstituţionale, dupã punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de cãtre Parlament, Preşedintele României este obligat sã promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentalã, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, odatã cu legea.
Aşa cum reiese şi din conţinutul Deciziei nr. 975 din 7 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitãrii controlului de constituţionalitate al legii anterior promulgãrii sale poate fi efectuatã în termenul de douã zile prevãzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, termen stabilit pentru legile adoptate în procedurã de urgenţã, aferentã actului de angajare a rãspunderii Guvernului.
Dacã, în mãsura în care dispoziţiile legale stabilesc termene care garanteazã dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale anterior promulgãrii, autoritãţile ignorã aceste termene, aceasta nu poate constitui o negare a exercitãrii dreptului amintit, aşa cum reiese din spiritul deciziei mai sus menţionate. Admisibilitatea unei astfel de sesizãri este însã condiţionatã de exercitarea acestui drept în termenul stabilit de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum şi de obiectul criticii care nu poate privi decât dispoziţiile supuse modificãrii în vederea punerii de acord cu cele dispuse de Curtea Constituţionalã.
În cazul de faţã, o eventualã obiecţie de neconstituţionalitate nu ar fi putut privi decât abrogarea unui text constatat ca neconstituţional de Curtea Constituţionalã, fãrã a se putea extinde la alte ipoteze ale legii, situaţie greu de imaginat.
Chiar aşa fiind, nerespectarea termenelor legale arãtate nu poate fi privitã decât ca o eroare proceduralã, ce trebuie evitatã pentru a preveni situaţia nefireascã a pronunţãrii Curţii Constituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a priori cu privire la o lege care a fost deja promulgatã.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încãlcarea dreptului de proprietate, Curtea constatã cã, prin deciziile nr. 871/2010 şi nr. 873/2010, Curtea a reţinut cã "pensiile de serviciu sunt compuse din douã elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivã şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivã, sã reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specialã". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurãri sociale, "ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specialã "nu poate fi consideratã ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate pânã la intrarea în vigoare a noii reglementãri şi asupra cãrora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încãlcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie". În concluzie, "partea necontributivã a pensiei de serviciu, chiar dacã poate fi încadratã, potrivit interpretãrii pe care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintã totuşi, din aceastã perspectivã, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurãri sociale realizate pânã la data intrãrii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicatã de Tribunalului Botoşani - Secţia civilã, din oficiu, în dosarele nr. 6.533/40/2010, nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
