Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 150D/2011. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, referindu-se şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.189/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 7 ianuarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 23.039/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în cadrul soluţionãrii unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 este neconstituţionalã, deoarece stabileşte contribuţii financiare care constituie îndatoriri fundamentale, fiind prevãzute la art. 56 din Constituţie, or, potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul îndatoririlor prevãzute de Constituţie. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 nu cuprinde reglementãri care sã diminueze sfera garanţiilor legale ale oricãrui drept şi a oricãrei îndatoriri prevãzute de Constituţie, fiind, aşadar, în strictã conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciazã cã ordonanţa de urgenţã în discuţie, sub aspect material, conţine norme de reglementare primarã, având o forţã juridicã asimilatã cu a legii, iar dupã aprobarea sa prin lege, normele juridice conţinute de aceasta sunt ridicate la rang de lege. Referitor la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, apreciazã cã, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1.189/2008, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã "afecteazã", dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. Ţinând cont de Decizia nr. 5/1992, de preambulul Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 şi de Nota de fundamentare a acesteia, Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Avocatul Poporului considerã cã, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului "a afecta" este susceptibil de interpretãri diferite, aşa cum rezultã din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmeazã sã reţinã numai sensul juridic al "noţiunii", sub diferite nuanţe, cum ar fi " a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza", "a antrena consecinţe negative". Sub acest aspect, se aratã cã instituirea obligaţiei de a achita contribuţiile şi taxele datorate Fondului de mediu nu poate fi consideratã o mãsurã de naturã a afecta, în sensul sus-menţionat, îndatorirea de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuieli publice. Dimpotrivã, o asemenea reglementare nu face decât sã dea expresie regulilor constituţionale privind contribuţiile financiare. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 105/2006, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6) privind domeniul de adoptare a ordonanţelor de urgenţã. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, raportate la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, constatând constituţionalitatea acestora. Curtea mai reţine cã aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 prin Legea nr. 105/2006 nu poate avea relevanţã în examinarea constituţionalitãţii extrinseci a acestei ordonanţe de urgenţã a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, aprobarea prin lege a unei ordonanţe de urgenţã a Guvernului nu poate acoperi un eventual viciu de neconstituţionalitate extrinsecã a acesteia. În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, deoarece ordonanţa de urgenţã în discuţie ar conţine prevederi referitoare la îndatoririle prevãzute de Constituţie, Curtea constatã cã aceastã susţinere este neîntemeiatã, deoarece Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 nu afecteazã drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie. Astfel, cu privire la sensul dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, Curtea Constituţionalã a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, cã "ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã «afecteazã», dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin". Or, adoptarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 a fost justificatã de necesitatea asigurãrii finanţãrii proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european, şi a fost motivatã prin necesitatea clarificãrii regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi a atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu. Având în vedere aceste considerente, Curtea urmeazã a respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, raportate la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vinimi Prod" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2011.
