Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.459 din 9 noiembrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.459 din 9 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 16 noiembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Cristina Toma - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Gabriela Blanche Taşip în Dosarul nr. 8.920/4/2009 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã.
    La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei domnul avocat Pinkerton Dorel Bãicoanã, cu împuternicire depusã la dosar, iar pentru partea Ştefan Octavian Petroff rãspunde domnul avocat Aurelian Dorel, cu împuternicire depusã la dosar.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea criticii de neconstituţionalitate, considerând cã dispoziţiile de lege criticate afecteazã liberul acces la justiţie în substanţa lui. De asemenea, reprezentantul autorului excepţiei solicitã acordarea de cheltuieli de judecatã în faţa Curţii Constituţionale.
    Deliberând, Curtea respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecatã, arãtând cã acestea pot fi solicitate numai în faţa instanţei de judecatã.
    Reprezentantul pãrţii Ştefan Octavian Petroff solicitã respingerea excepţiei şi depune la dosar note scrise în acest sens.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 16 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.920/4/2009, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Gabriela Blanche Taşip într-o cauzã civilã având ca obiect partaj judiciar.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale întrucât constituie dorinţa evidentã a statului de a obţine sume de bani cât mai mari pentru susţinerea bugetului. Apreciazã cã instituirea procentului fixat de norma de lege în discuţie determinã, în multe situaţii, împiedicarea accesului la justiţie, constituind o inechitate privind tratamentul legal aplicat reconvenientului, prin raport de cel aplicat reclamantului, cu atât mai mult cu cât, în speţã, autorul nu deţine suma de bani solicitatã de instanţã. Aratã cã, pentru majoritatea cetãţenilor ce sunt nevoiţi sã iasã din indiviziune prin intermediul justiţiei, este împiedicatã judecarea în mod echitabil a cauzei.
    Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate ar "putea pune problema unei îngreunãri a accesului la instanţã în situaţia în care coindivizarii nu se înţeleg pentru a putea realiza un partaj voluntar".
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 276/2009 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
    "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeazã astfel: [... ]
    c) cereri pentru:
    - stabilirea calitãţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;
    - cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a cãror raportare se solicitã;
    - cereri de reducţiune a liberalitãţilor - 3% la valoarea rezervei care urmeazã a fi reîntregitã prin reducţiunea liberalitãţilor;
    - cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.
    Separat de aceastã taxã, dacã pãrţile contestã bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã în condiţiile art. 2 alin. (1)."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, autorul considerã cã dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, în raport cu critici similare. Astfel, prin <>Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Curtea a statuat cã "accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adreseazã autoritãţilor judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor şi a impozitelor reprezintã o obligaţie constituţionalã a cetãţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecatã prin hotãrârea pe care o pronunţã în cauzã, plata acestora revenind pãrţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat cã o caracteristicã a principiului liberului acces la justiţie este aceea cã nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însãşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitãri, atât timp cât nu este atinsã însãşi substanţa sa.
    De asemenea, Curtea a mai reţinut cã, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de naturã sã aducã atingere principiului potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã".
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei în materie a Curţii, considerentele reţinute în decizia menţionatã sunt valabile şi în prezenta cauzã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Gabriela Blanche Taşip în Dosarul nr. 8.920/4/2009 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 noiembrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Cristina Toma

                                    --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016