Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Daniel George Ivancea în Dosarul nr. 92/233/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece, prin critica formulatã, autorul solicitã modificarea textului contestat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 92/233/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Daniel George Ivancea în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 21, deoarece, spre deosebire de infracţiunea prevãzutã de art. 210 din Codul penal, textele legale criticate, în mod nejustificat, nu permit aplicarea principiului disponibilitãţii şi în cazul furtului simplu ori calificat.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208, cu denumirea marginalã Furtul, şi art. 209, cu denumirea marginalã Furtul calificat, ambele din Codul penal.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale contestate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 87 din 10 februarie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, reţinând cã prin conţinutul lor infracţiunile de furt şi de furt calificat se deosebesc de infracţiunea de furt la plângerea prealabilã prevãzutã de art. 210 din Codul penal, astfel cã, neexistând identitate de situaţii juridice, tratamentul diferit nu constituie o discriminare în sensul avansat de autori. De altfel, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, reglementarea infracţiunilor, pedepselor şi regimului de executare a acestora intrã în competenţa Parlamentului. Constituţia lasã astfel legiuitorului libertatea de a reglementa aceastã materie prin legi organice, în funcţie de imperativul apãrãrii sociale şi ţinând seama de toate celelalte principii consacrate prin Legea fundamentalã.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea principiului referitor la accesul liber la justiţie, Curtea constatã cã este nefondatã, deoarece dispoziţiile art. 208 şi 209 din Codul penal nu limiteazã în niciun fel posibilitatea vreunei persoane interesate de a se adresa judecãtorului pentru apãrarea unui drept, unei libertãţi ori a unui interes.
În sfârşit, Curtea mai constatã cã autorul excepţiei încearcã sã supunã controlului instanţei de contencios constituţional şi sã înfrângã prezumţia de constituţionalitate a art. 208 şi 209 din Codul penal, prin raportarea acestora la art. 210 din acelaşi cod, pentru care opereazã principiul disponibilitãţii. Or, în numeroase rânduri, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa cã nu poate fi primitã motivarea fundamentatã pe compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal, excepţie ridicatã de Daniel George Ivancea în Dosarul nr. 92/233/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 noiembrie 2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
