Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.454 din 5 noiembrie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. 5 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.454 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. 5 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 16 decembrie 2009

Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mirela Pongracz în Dosarul nr. 333/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã, personal şi asistatã de avocatul Florin Kovacs, autoarea excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Apãrãtorul pãrţii prezente solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând oral aceleaşi motive pe care le-a invocat în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
În acest sens invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 mai 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 333/59/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mirela Pongracz într-o cauzã civilã având ca obiect o contestaţie în anulare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin art. 16, 20, 21, 22, 53, 129 şi 131 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece instituie dreptul procurorului de a exercita cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti atât în cazurile la judecarea cãrora participã, cât şi în toate celelalte cauze, în condiţiile în care procesul civil este guvernat de principiul disponibilitãţii.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilã considerã cã excepţia este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, având urmãtoarea redactare: "Procurorul poate, în condiţiile legii, sã exercite cãile de atac împotriva oricãror hotãrâri, iar în cazurile prevãzute de alin. 1 poate sã cearã punerea în executare a hotãrârilor pronunţate în favoarea persoanelor prevãzute la acel alineat".
Dispoziţiile constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 22 referitor la dreptul la viaţã şi la integritate psihicã şi fizicã, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 129 Folosirea cãilor de atac şi art. 131 - Rolul Ministerului Public. Este invocatã şi încãlcarea art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 45 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã posibilitatea procurorului de a exercita cãile de atac împotriva oricãror hotãrâri, iar în cazul anumitor persoane (minori, persoane puse sub interdicţie, dispãruţi) poate cere punerea în executare a hotãrârilor pronunţate în favoarea lor, se întemeiazã pe dispoziţiile art. 131 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora: "În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor".
Cu privire la rolul procurorului în procesul civil, Curtea s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 68 din 3 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005.
Cu aceastã ocazie, Curtea a reţinut cã procesul civil este, prin natura sa, un proces în care se confruntã interese private. Dar raporturile juridice conflictuale ce fac obiectul procesului civil depãşesc, în unele cazuri, interesul pãrţilor şi intrã în sfera interesului public. În toate cazurile, conflictul juridic este generat de o încãlcare a unei norme de drept, iar judecãtorul este chemat sã rezolve cauza în conformitate cu legea care guverneazã drepturile subiective disputate de pãrţi. Or, legea însãşi, norma obiectivã pe care se întemeiazã drepturile subiective ale pãrţilor, este un element de interes general, fiind izvorâtã - în procedurile stabilite prin Constituţie - din voinţa societãţii constituite în stat.
Procurorul fiind, prin natura sa, un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societãţii în activitatea judiciarã, prezenţa lui în procesul civil este cât se poate de fireascã. El nu este parte în procesul civil decât în sens procesual, iar nu şi în sens material, iar în îndeplinirea acestei atribuţii - ca de altfel în îndeplinirea tuturor atribuţiilor sale el are obligaţia, înscrisã în art. 132 alin. (1) din Constituţie, de a fi imparţial.
În toate cazurile de participare a procurorului în procesul civil, calitatea de parte în acest sens material aparţine titularului dreptului subiectiv ce formeazã obiectul litigiului, care este liber sã dispunã de acest drept şi sã-şi exercite fãrã nicio constrângere toate drepturile procesuale. Procurorul este, fãrã îndoialã, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" în procesul civil. Atunci când statul are interese procesuale, acestea sunt reprezentate prin autoritãţile care administreazã aceste interese - Ministerul Finanţelor Publice, instituţiile administraţiei publice cu personalitate juridicã, societãţile comerciale cu capital de stat etc. Ca şi în procesul penal, procurorul este, în procesul civil, un exponent al intereselor generale ale societãţii, consacrate prin Constituţie şi prin legi.
Ca şi judecãtorul, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El acţioneazã întotdeauna din oficiu şi atunci când declanşeazã procesul, şi atunci când intervine în proces, şi în cererile pe care le adreseazã. Scopul acţiunii sale nu este acela de a obţine pentru una dintre pãrţi satisfacerea unei pretenţii, ci de a veghea ca admiterea sau respingerea cererilor pãrţilor sã se facã în conformitate cu legea. În felul acesta, principiul oficialitãţii în temeiul cãruia acţioneazã procurorul nu anihileazã şi nici mãcar nu micşoreazã efectele principiului disponibilitãţii, care guverneazã acţiunea şi comportamentul pãrţilor în procesul civil.
Aceste considerente, reţinute de Curte în decizia menţionatã, sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
Cu privire la invocarea de cãtre autorul excepţiei a încãlcãrii art. 22 din Constituţie, Curtea constatã cã acest text nu este incident în cauzã.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mirela Pongracz în Dosarul nr. 333/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 noiembrie 2009.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

-------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice