Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.443 din 3 noiembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.443 din 3 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. (1) si art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) şi art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Marius Constantin Isac în Dosarul nr. 8.171/303/2010 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.654D/2010.
    La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei, lipsind partea D.G.P.M.B. - Brigada de Poliţie Rutierã, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, sens în care depune note scrise la dosar.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 4 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.171/303/2010, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) şi art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
    Excepţia a fost ridicatã de Marius Constantin Isac, contestator într-o cauzã civilã având ca obiect o plângere contravenţionalã şi pretenţii, în contradictoriu cu intimatul D.G.P.M.B. - Brigada de Poliţie Rutierã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1), art. 136 alin. (5), art. 120 şi art. 53. În acest sens, aratã, în esenţã, cã "mãsura ridicãrii autoturismului staţionat neregulamentar este o mãsurã care afecteazã în mod esenţial exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra bunului respectiv." Considerã cã, "în condiţiile în care Poliţia Rutierã dispune ridicarea autoturismului, iar mãsura este dusã la îndeplinire de cãtre autoritatea publicã localã sau administratorul drumului public, proprietarul în cauzã este pus în situaţia de a nu şti cu exactitate de la cine sã solicite restituirea bunului sãu: Poliţiei rutiere [...], sau autoritãţii publice locale [...], care este executantul mãsurii dispuse. Or, trebuie observat cã [...] între autoritatea publicã localã şi proprietarul deposedat nu existã niciun raport juridic." În final, autorul excepţiei solicitã sã se constate cã dispoziţiile de lege criticate "nu se încadreazã în limitele şi principiile trasate de Legea fundamentalã, prin încãlcarea principiului constituţional al descentralizãrii administrative, prin posibilitatea acordatã reprezentantului statului de a afecta în mod abuziv şi discreţionar regimul proprietãţii private, prin lipsa garanţiilor procesuale acordate proprietarilor pentru apãrarea propriului drept, dar şi prin posibilitatea acordatã reprezentantului statului de a dispune discreţionar restrângerea unor drepturi sau libertãţi, respectiv afectarea în mod esenţial a atributelor dreptului de proprietate privitoare la uzul bunului şi lipsirea de beneficiile aduse de acesta."
    Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi notele scrise ale acestuia depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 alin. (1) şi art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Aceastã ordonanţã de urgenţã a fost aprobatã prin Legea nr. 49/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.
    Dispoziţiile de lege menţionate au urmãtorul cuprins:
    - Art. 64 alin. (1): "Poliţia rutierã poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilã. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizeazã de cãtre administraţiile publice locale sau de cãtre administratorul drumului public, dupã caz.";
    - Art. 97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6): "(1) În cazurile prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã, poliţistul rutier dispune şi una dintre urmãtoarele mãsuri tehnico-administrative: [...]
    d) ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar. [...]
    (6) Procedura aplicãrii mãsurilor tehnico-administrative se stabileşte prin regulament."
    Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privatã, art. 136 alin. (5) potrivit cãruia "Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice", art. 120 privind principiile de bazã ale administraţiei publice locale şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 691 din 5 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 16 iunie 2009, a statuat cã art. 64 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 reglementeazã o "mãsurã tehnico-administrativã menitã sã asigure desfãşurarea circulaţiei pe drumurile publice în condiţii de siguranţã, prin îndepãrtarea de pe spaţiul rezervat circulaţiei rutiere a autovehiculelor staţionate în acea zonã în pofida regulilor stabilite prin lege privind oprirea şi staţionarea acestora".
    Curtea a mai constatat cã "nu poate reţine critica referitoare la încãlcarea dreptului de proprietate privatã, întrucât dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitãri rezonabile". Astfel, "prevederea de lege criticatã este tocmai o materializare a acestui drept acordat statelor prin documentul internaţional amintit".
    Totodatã, Curtea a constatat cã "nici mãcar nu se pune problema unei privãri de proprietate, ci doar a limitãrii exercitãrii a douã dintre atributele dreptului de proprietate, şi anume posesia şi folosinţa, rãmânând neafectatã prerogativa dispoziţiei, care este de esenţa dreptului de proprietate. Mai mult, aceastã limitare a posesiei şi folosinţei este doar temporarã, încetând de îndatã ce proprietarul autovehiculului staţionat neregulamentar achitã contravaloarea cheltuielilor necesitate de ridicarea, transportul şi depozitarea acestuia. De altfel, mãsura instituitã prin textul de lege criticat reprezintã o sancţionare a atitudinii culpabile a conducãtorului auto care a nesocotit normele legale referitoare la staţionarea vehiculelor".
    În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 120 din Constituţie, se observã cã dispoziţiile de lege ce constituie obiect al excepţiei nu au nicio legãturã semnificativã cu principiile de bazã ale administraţiei publice locale, statuate prin acest text constituţional. De altfel, nici nu ar putea fi vorba despre neconstituţionalitatea textelor de lege atacate, deoarece autoritatea localã nu acţioneazã în vederea executãrii dispoziţiei poliţistului rutier, ci acţioneazã în temeiul unei hotãrâri a consiliului local, procedura de ridicare a vehiculului fiind cea prevãzutã de regulamentul stabilit prin aceasta.
    În fine, întrucât nu este încãlcat niciun drept sau nicio libertate fundamentalã invocate în susţinerea excepţiei, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. (1) şi art. 97 alin. (1) lit. d) raportate la cele ale art. 97 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Marius Constantin Isac în Dosarul nr. 8.171/303/2010 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 noiembrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                 Doina Suliman

                                   --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016