Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.422 din 5 noiembrie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) si ale   art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum si ale   art. 26 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.422 din 5 noiembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) si ale art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum si ale art. 26 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 17 decembrie 2009

Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) şi ale <>art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale <>art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Livia Alice Teodorescu în Dosarul nr. 4.204/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
La apelul nominal rãspunde, personal, autoarea excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul autoarei excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, pentru argumentele pe care le dezvoltã şi în notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentalã invocate de autoarea excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.204/105/2008, Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (9) şi ale <>art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale <>art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Livia Alice Teodorescu într-un litigiu de contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã participarea procurorului la soluţionarea litigiilor de contencios administrativ ar trebui sã fie întotdeauna obligatorie, iar nu lãsatã, astfel cum prevede <>art. 1 alin. (9) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , la aprecierea procurorului, care poate fi, uneori, subiectivã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 , autoarea excepţiei aratã cã, "prin exces de putere, natura actului administrativ-jurisdicţional, bazat pe principiile contradictorialitãţii, asigurãrii dreptului la apãrare şi independenţei activitãţii administrativ-jurisdicţionale, a fost schimbatã în act administrativ unilateral cu caracter individual", judecata fiind supusã procedurii de urgenţã prevãzutã de art. 4 alin. (2), fãrã ca instanţa sã poatã admite probe noi menite sã dovedeascã ilegalitatea actului administrativ individual.
În continuare, autoarea excepţiei susţine cã dispoziţiile <>art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 sunt neconstituţionale, întrucât încalcã principiul separaţiei puterilor în stat. Aceasta, deoarece, "din momentul în care justiţia a fost sesizatã, competenţa organului administrativ a încetat, fiind exclus ca organul administraţiei publice sã se substituie autoritãţii judecãtoreşti şi sã emitã o dispoziţie în timpul procesului". Aratã cã dispoziţia trebuie sã fie adoptatã de instanţã prin hotãrâre definitivã şi irevocabilã, intervenţia organului administrativ nefiind permisã.
Tribunalul Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (9) şi ale <>art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 262/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (9): "La soluţionarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fazã a procesului, ori de câte ori apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor."
- Art. 4 alin. (2): "Instanţa de contencios administrativ se pronunţã, dupã procedura de urgenţã, în şedinţã publicã, cu citarea pãrţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizeazã un act administrativ unilateral emis anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmeazã a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ."
De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi prevederile <>art. 26 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 26 alin. (1) şi (3): "(1) Dacã restituirea în naturã nu este posibilã, deţinãtorul imobilului sau, dupã caz, entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii este obligatã ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, în termenul prevãzut la art. 25 alin. (1), sã acorde persoanei îndreptãţite în compensare alte bunuri sau servicii ori sã propunã acordarea de despãgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaţiile în care mãsura compensãrii nu este posibilã sau aceasta nu este acceptatã de persoana îndreptãţitã. (...)
(3) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãţitã la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie se aflã sediul unitãţii deţinãtoare sau, dupã caz, al entitãţii învestite cu soluţionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare."
În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 1 alin. (4) şi (5) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) care statueazã egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare şi art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor <>art. 1 alin. (9) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate şi în prezenta cauzã, prin <>Decizia nr. 1.192 din 11 noiembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 decembrie 2008, reţinând, cu acel prilej, cã textul criticat reflectã, în planul legii organice, conţinutul normativ al art. 131 alin. (1) din Constituţie, care consacrã rolul Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societãţii şi de apãrãtor al ordinii de drept, precum şi al drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor.
Curtea constatã cã, în motivarea pretinsei neconstituţionalitãţi a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , autoarea excepţiei nu învedereazã reale vicii de neconstituţionalitate, ci îşi exprimã nemulţumirea cu privire la calea proceduralã urmatã pentru contestarea legalitãţii unei dispoziţii a Primãriei municipiului Ploieşti, precum şi cu privire la calificarea acestui tip de act. Or, acestea sunt aspecte care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, soluţionarea acestora fiind atributul exclusiv al instanţei învestite cu judecarea litigiului de contencios administrativ în cadrul cãruia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte prevederile <>art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , Curtea observã cã nu poate reţine critica prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Prevederile de lege contestate au în vedere etapa administrativã a soluţionãrii cererii de restituire a imobilelor ce fac obiectul <>Legii nr. 10/2001 , etapã anterioarã celei judecãtoreşti, astfel cã nu se pune problema existenţei unei suprapuneri a funcţiilor autoritãţii judecãtoreşti cu ale celei executive, reprezentate de primãria emitentã a dispoziţiei de respingere a cererii formulate de autoarea excepţiei de restituire în naturã şi acordare de mãsuri reparatorii prin echivalent constând în despãgubiri pentru un anumit imobil.
Curtea observã cã autoarea excepţiei nu formuleazã nicio criticã referitoare la dispoziţiile <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , astfel cã excepţia nu întruneşte cerinţa motivãrii impusã de <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 alin. (9) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale <>art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Livia Alice Teodorescu în Dosarul nr. 4.204/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secţia comercialã şi de contencios administrativ II.
II. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de acelaşi autor, în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 noiembrie 2009.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu

-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016