Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.414 din 2 noiembrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si art. 34 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 6 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghiţa (Stanca) David şi Aurelian Stanca în Dosarul nr. 181/828/2007 al Judecãtoriei Topoloveni.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent-şef referã asupra cauzei şi aratã cã autorul excepţiei Gheorghiţa (Stanca) David a depus la dosar o cerere prin care solicitã judecarea în lipsã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 181/828/2007, Judecãtoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Gheorghiţa (Stanca) David şi Aurelian Stanca cu ocazia soluţionãrii unei cereri de recuzare a unui judecãtor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, art. 21, art. 24 şi art. 124 alin. (2), precum şi celor ale art. 6 paragraful 1 şi art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, aratã cã, deoarece procedura instituitã în vederea judecãrii cererii de recuzare stabileşte numai ascultarea judecãtorului recuzat, iar pe justiţiabil îl împiedicã sã participe la judecarea cererii de recuzare, creeazã un dezechilibru evident în ceea ce priveşte drepturile procesuale pe care le are justiţiabilul şi o inegalitate în faţa legii între acesta şi judecãtorul recuzat.
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 31: "Instanţa decide asupra recuzãrii, în camera de consiliu, fãrã prezenţa pãrţilor şi ascultând pe judecãtorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurãmântul ca mijloc de dovadã a motivelor de recuzare.
În cursul judecãrii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedurã.";
- Art. 34: "Încheierea prin care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a încuviinţat recuzarea, nu este supusã la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odatã cu fondul.
Când instanţa superioarã de fond constatã cã recuzarea a fost pe nedrept respinsã, reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţã."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei, precum şi prevederilor cuprinse în art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind principiul nediscriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 268/2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008. Cu acel prilej, Curtea a constatat cã prevederile criticate din Codul de procedurã civilã nu contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, întrucât judecarea cererii de recuzare nu vizeazã fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceastã reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, încheierea prin care s-a respins recuzarea putându-se ataca odatã cu fondul, instanţa superioarã de fond urmând a reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţã, atunci când constatã cã cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsã.
Pentru aceleaşi considerente nu a putut fi reţinutã nici critica privind încãlcarea art. 24 privind dreptul la apãrare din Constituţie.
În final, Curtea a reţinut cã procedura privind judecarea cererii de recuzare este aceeaşi, indiferent de calitatea pãrţilor în proces, astfel încât nu se poate reţine nici încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi şi nici a prevederilor art. 124 din Constituţie, potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghiţa (Stanca) David şi Aurelian Stanca în Dosarul nr. 181/828/2007 al Judecãtoriei Topoloveni.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 noiembrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
