Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.376 din 27 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 16 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adriana Sãrac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa constantã a Curţii în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.288/211/2008, Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adriana Sãrac.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã, prin limitarea situaţiilor în care se admite administrarea probei cu martori care au calitatea de rude sau afini pânã la gradul al treilea cu pãrţile litigante doar la cele douã situaţii: divorţul şi pricinile privitoare la starea civilã, se produce o discriminare între persoanele care promoveazã asemenea acţiuni şi persoanele care promoveazã acţiunea privind partajul judiciar al bunurilor ce constituie comunitatea matrimonialã de bunuri. Aceastã restricţionare în planul mijloacelor procesuale aflate la îndemâna pãrţilor, în cazul acţiunii de partaj, genereazã soluţionarea unor situaţii identice prin aplicarea unor reguli diferite, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil. Mai mult, limitarea în acest mod a liberului acces la justiţie nu este una rezonabilã, deoarece aceasta anihileazã dreptul pãrţii de a-şi susţine pretenţiile. Or, subiectivismul care planeazã asupra mãrturiei rudelor apropriate poate fi înlãturat prin depunerea jurãmântului şi prin posibilitatea instanţei de a cenzura parţialitatea unei mãrturii ulterior ascultãrii ei.
Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã. Excluderea rudelor sau afinilor pânã la gradul trei de la depunerea mãrturiei în procesele civile are în vedere subiectivismul acestora în prezentarea şi perceperea anumitor situaţii de fapt.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "Nu pot fi ascultaţi ca martori:
1. rudele şi afinii pânã la gradul al treilea inclusiv;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20, art. 21 şi art. 53, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 80/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea a reţinut cã "proba testimonialã reprezintã unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probã îl reprezintã tocmai declaraţiile fãcute de martor, persoanã terţã faţã de proces, care relateazã în faţa instanţei fapte sau împrejurãri concludente pentru soluţionarea cauzei. În principiu, orice persoanã care are cunoştinţã despre fapte relevante referitoare la pricina dedusã justiţiei poate fi ascultatã în calitate de martor. De la aceastã regulã legea procesual civilã instituie anumite excepţii, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum şi pe cele care sunt scutite de la obligaţia de a depune mãrturie, în considerarea calitãţii pe care o deţin.
În acest context, Curtea observã cã interdicţia consacratã de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã se întemeiazã pe o prezumţie de parţialitate şi subiectivism a rudelor şi afinilor pânã la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoştinţã. Textul de lege dedus controlului relevã o evidentã utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicţii se asigurã de plano echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu şi se respectã unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual - principiul aflãrii adevãrului, statuat la art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia: "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc."
Pe de altã parte, incapacitatea rudelor şi afinilor pânã la gradul al treilea inclusiv de a depune mãrturie, fiind stabilitã exclusiv în interesul pãrţilor litigante, este o incapacitate relativã, astfel încât pãrţile pot conveni, expres sau tacit, îndepãrtarea interdicţiei cu un atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, rudele şi afinii pot fi audiaţi ca martori dacã partea în favoarea cãreia a fost consacratã o astfel de interdicţie nu formuleazã obiecţiuni cu privire la audierea lor."
Soluţia adoptatã în decizia anterioarã, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Adriana Sãrac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
