Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.372 din 27 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 138 alin. (1) lit. a) si d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 3 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dumitru Crãciun în Dosarul nr. 161/103/2004 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa constantã a Curţii în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 161/103/2004, Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dumitru Crãciun.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã textele criticate încalcã grav prevederile art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie. El este nemulţumit de faptul cã, printr-o hotãrâre judecãtoreascã pronunţatã în temeiul <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 , a fost obligat la plata unei sume de bani reprezentând întregul activ al societãţii. Astfel, patrimoniul societãţii a suferit o diminuare în condiţii care nu corespund prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (9), potrivit cãrora "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiune ori contravenţie pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Textul legal criticat încalcã şi prevederile art. 45 din Constituţie referitoare la libertatea economicã, prin aceea cã nu face distincţie între rãspunderea administratorului sau asociatului unic ai societãţii comerciale care nu are personal de specialitate care sã administreze activitatea şi cei ai societãţilor care au astfel de personal.
Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia este neîntemeiatã, dispoziţiile legale criticate nu instituie prezumţia de culpã a persoanei a cãrei rãspundere se solicitã a fi stabilitã, ci prevãd în concret natura faptelor pãgubitoare pentru societatea comercialã debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acestora în stare de insolvenţã şi care pot antrena rãspunderea unor persoane din organele sale de conducere.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 138 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecãtorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoanã juridicã, ajuns în stare de insolvenţã, sã fie suportatã de membrii organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi de orice altã persoanã care a cauzat starea de insolvenţã a debitorului, prin una dintre urmãtoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; [...]
d) au ţinut o contabilitate fictivã, au fãcut sã disparã unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;".
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44, art. 45 şi art. 53.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 25/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 8 martie 2004, şi prin <>Decizia nr. 82/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea a constatat cã dispoziţiile legale criticate "nu instituie prezumţia de culpã a persoanei a cãrei rãspundere se solicitã a fi stabilitã", ci "prevãd în concret natura faptelor pãgubitoare pentru societatea comercialã debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţã şi care pot antrena rãspunderea unor persoane din organele sale de conducere. Stabilirea existenţei unor asemenea fapte şi a mãsurii în care ele au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţã a societãţii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile şi în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet şi pertinent. În cadrul acestui proces, persoana a cãrei responsabilitate se cere a fi stabilitã poate exercita fãrã nicio îngrãdire dreptul la apãrare, precum şi cãile legale de atac".
Soluţia adoptatã în deciziile anterioare, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi, în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (1) lit. a) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Dumitru Crãciun în Dosarul nr. 161/103/2004 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
