Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.354 din 13 octombrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.354 din 13 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 14 decembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ovidiu Development" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.960/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 4.649D/2010 al Curţii Constituţionale.
    La apelul nominal rãspunde pentru autorul excepţiei domnul avocat Rãzvan Ruginã, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apãrãtor ales, cu delegaţie depusã la dosarul cauzei. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului pãrţii prezente, care solicitã admiterea excepţiei, pentru motivele expuse pe larg în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, considerând cã îşi pãstreazã valabilitatea cele statuate de Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, reprezentatã, de exemplu, prin Decizia nr. 742 din 1 iunie 2010.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 12 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.960/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ovidiu Development" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executãrii unui act administrativ.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã posibilitatea instanţei judecãtoreşti de a suspenda executarea actului administrativ în temeiul textului de lege criticat constituie o ingerinţã în sfera de competenţã a puterii executive. În opinia sa, este nesocotit şi dreptul la un proces echitabil, pe de o parte, prin forma imprecisã de redactare care conferã instanţei o marjã largã de apreciere şi dã posibilitatea unor interpretãri arbitrare sau subiective, iar, pe de altã parte, prin faptul cã favorizeazã reclamantul, de a cãrui voinţã depinde în mod esenţial durata suspendãrii executãrii actului administrativ. În plus, este rãsturnatã sarcina probei, beneficiarul actului fiind nevoit sã dovedeascã legalitatea lui, petentul nefãcând altceva decât sã afirme cã acesta este susceptibil de a cauza pretinse prejudicii. Aratã cã se încalcã şi dreptul de proprietate privatã, precum şi cel de a exercita o activitate economicã ale pârâtului, care este constructor de bunã-credinţã în baza autorizaţiei de construire.
    Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, ţinând cont de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorului excepţiei şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificatã prin Legea nr. 262/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Din examinarea notelor scrise aflate la dosarul cauzei, precum şi a încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, rezultã cã autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit exclusiv de posibilitatea suspendãrii executãrii actului administrativ, prevãzutã prin alin. (1) al art. 14, nu şi de normele procedurale cuprinse în celelalte alineate. Prin urmare, Curtea apreciazã cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 14 alin. (1): "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, dupã sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritãţii publice care a emis actul sau a autoritãţii ierarhic superioare, persoana vãtãmatã poate sã cearã instanţei competente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ unilateral pânã la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vãtãmatã nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteazã de drept şi fãrã nicio formalitate."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) şi (2) care garanteazã în mod egal dreptul de proprietate privatã, indiferent de titular, şi art. 45 privind libertatea economicã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, prin Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2011, încã nepublicatã*) la data pronunţãrii prezentei decizii, a constatat constituţionalitatea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin decizia menţionatã, Curtea a reţinut cã instanţa chematã sã soluţioneze cererea de suspendare a executãrii unui act administrativ dispune de repere clare pentru aprecierea necesitãţii acestei mãsuri, care, astfel cum a observat Curtea Constituţionalã, se justificã prin nevoia asigurãrii unui just echilibru între interesul particular şi cel general. Totodatã, Curtea a reţinut cã instanţa va putea sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ fãrã ca în acest fel sã impieteze asupra exigenţelor impuse de respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Aceasta, deoarece, în cazul contenciosului administrativ, controlul reciproc specific principiului constituţional invocat legitimeazã atât controlul legalitãţii actelor administrative emise de diverse autoritãţi publice, cât şi suspendarea punerii în executare a acestora, cu finalitatea prevenirii producerii unor consecinţe negative care nu ar mai putea fi reparate sau înlãturate în ipoteza admiterii acţiunii în anularea actului.
__________
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.109 din 8 septembrie 2011 a fost publicatã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011.

    În ceea ce priveşte criticile referitoare la pretinsa nesocotire a dispoziţiilor art. 44 şi 45 din Constituţie, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.103 din 8 septembrie 2011, nepublicatã**) la data pronunţãrii deciziei de faţã, cu prilejul examinãrii constituţionalitãţii art. 15 din Legea nr. 554/2004, care, în esenţã, vizeazã o problematicã similarã, respectiv solicitarea prin chiar acţiunea principalã a suspendãrii executãrii actului administrativ. Astfel, Curtea a constatat cã mãsura amintitã nu este de naturã sã afecteze dreptul de proprietate al beneficiarului actului administrativ. Observând, de asemenea, cã suspendarea efectelor acestuia pânã la clarificarea problemei legalitãţii actului administrativ ce stã la baza desfãşurãrii activitãţii economice se impune în vederea evitãrii consecinţelor negative ale executãrii unui act administrativ nelegal, Curtea a reţinut cã restrângerea temporarã a libertãţii economice nu constituie o încãlcare a dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, privitã prin prisma condiţiilor enumerate la art. 53 din Legea fundamentalã.
_________
    **) Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.103 din 8 septembrie 2011 a fost publicatã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 4 noiembrie 2011.

    Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice schimbarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Ovidiu Development" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.960/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 octombrie 2011.


              PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                     Valentina Bãrbãţeanu
                        ___________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016