Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.352 din 19 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.352 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 7 decembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Romeo Pomponiu şi Simona Pomponiu în Dosarul nr. 30.649/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 30.649/3/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicatã de intimaţii intervenienţi Romeo Pomponiu şi Simona Pomponiu în cadrul soluţionãrii recursului declarat de primarul sectorului 2 şi de municipiul Bucureşti, prin primarul general, împotriva Sentinţei civile nr. 2.662 din 9 octombrie 2009, pronunţatã de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 contravin principiului egalitãţii în faţa legii, accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece recunoaşterea în favoarea autoritãţii administrative a dreptului la recurs împotriva sentinţei prin care s-a dispus suspendarea actului nelegal înfrânge egalitatea de tratament a persoanelor şi principiul potrivit cãruia nimeni nu este mai presus de lege. De asemenea, considerã cã se înfrânge însãşi raţiunea legii contenciosului administrativ privind realizarea efectivã a protecţiei cetãţeanului faţã de actele nelegale ale autoritãţilor, golindu-se de conţinut principiul constituţional al liberului acces la justiţie. Mai precizeazã autorii excepţiei de neconstituţionalitate cã poziţia preferenţialã de care se bucurã autoritãţile publice locale nu conferã o protecţie egalã a drepturilor.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin <>art. I pct. 20 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
    Textul de lege criticat are în prezent urmãtorul conţinut:
    - Art.14 alin. (4) - Suspendarea executãrii actului: "(4) Hotãrârea prin care se pronunţã suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare."
    Autorii excepţiei considerã cã dispoziţiile de lege menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã, prin <>Decizia nr. 747 din 1 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 7 iulie 2010, respingând excepţia de neconstituţionalitate a acestora.
    Cu acel prilej, Curtea a arãtat cã reglementarea dreptului la recurs doar pentru partea care, potrivit <>art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, s-a considerat vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã şi s-a adresat instanţei competente în vederea recunoaşterii dreptului pretins sau a interesului legitim şi a reparãrii pagubei ce i-a fost cauzatã ar reprezenta o nesocotire a principiului egalitãţii armelor specific procesului echitabil.
    Totodatã, Curtea a reţinut cã autorul excepţiei susţine cã raţiunea legii contenciosului administrativ este protecţia persoanelor faţã de actele emise de autoritãţile administrative, şi nu invers. Curtea a constatat însã cã o astfel de protecţie survine doar ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreşti care trebuie sã fie rezultatul unui proces echitabil, în cursul cãruia şi autoritatea emitentã a actului administrativ contestat sã aibã posibilitatea de a apãra prezumţia de legalitate de care acesta se bucurã, inclusiv prin posibilitatea de a se opune suspendãrii executãrii actului administrativ pânã la pronunţarea unei hotãrâri cu privire la legalitatea acestuia. În acest context, este firesc ca actul sã îşi producã efectele pânã la momentul în care instanţa se pronunţã în mod definitiv asupra necesitãţii suspendãrii executãrii acestuia.
    De asemenea, Curtea a constatat cã textele de lege criticate nu sunt de naturã sã îngrãdeascã accesul liber la justiţie, persoana care se considerã vãtãmatã şi autoritatea emitentã a actului a cãrui legalitate se contestã având, deopotrivã, posibilitatea de a accede la instanţele judecãtoreşti în vederea suspendãrii efectelor actului contestat printr-o cerere alãturatã acţiunii principale, potrivit <>art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv, printr-o acţiune directã introdusã în condiţiile art. 15 din aceeaşi lege.
    Soluţia pronunţatã cu acel prilej şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de noutate care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
    În plus, Curtea observã cã, întrucât suspendarea executãrii actului administrativ contestat este dispusã de instanţa judecãtoreascã "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente", astfel cum prevede alin. (1) al <>art. 14 din Legea nr. 554/2004, recursul nu este suspensiv de executare, aceastã prevedere fiind pe deplin justificatã de natura cauzelor supuse soluţionãrii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicatã de Romeo Pomponiu şi Simona Pomponiu în Dosarul nr. 30.649/3/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.


               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                     Ioana Marilena Chiorean
                         __________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice