Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.351 din 19 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.351 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 7 decembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfãşurarea adunãrilor publice, excepţie ridicatã de Codrin Ştefãnescu în Dosarul nr. 11.612/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre autorul excepţiei Codrin Ştefãnescu prin care acesta solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, în vederea angajãrii unui apãrãtor.
    Reprezentantul Ministerului Public aratã cã se opune cererii de amânare.
    Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea de acordare a unui termen de judecatã şi constatã cauza în stare de judecatã.
    Preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 26 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 11.612/302/2009, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfãşurarea adunãrilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de petentul Codrin Ştefãnescu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 39 privind libertatea întrunirilor, deoarece creeazã o premisã juridicã defavorabilã celor care doresc sã organizeze o adunare publicã paşnicã şi impun cetãţenilor o restricţie asupra libertãţii întrunirilor, deşi aceasta este garantatã de Constituţie. Totodatã, aratã cã dispoziţiile de lege criticate creeazã un regim discriminatoriu, în funcţie de opinie şi apartenenţã politicã, regim care încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, deoarece, în cazul în care se organizeazã o adunare publicã al cãrei scop este acela de a manifesta public protestul faţã de opinia adoptatã de Primãria Municipiului Bucureşti sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, este evident cã nu se va elibera autorizaţia necesarã organizãrii.
    Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu instituie discriminãri de naturã a afecta principiul egalitãţii în faţa legii, ci instituie o sancţiune pentru nerespectarea legii. Invocã, de asemenea, <>Decizia nr. 1.123/2008 a Curţii Constituţionale.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfãşurarea adunãrilor publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 29 septembrie 2004, cu urmãtorul conţinut:
    - Art. 26 lit. a): "Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sã întruneascã elementele constitutive ale unor infracţiuni:
    a) organizarea şi desfãşurarea de adunãri publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise; [...]."
    Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile de lege menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 39 privind libertatea întrunirilor.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã, prin <>Decizia nr. 1.123 din 16 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 25 noiembrie 2008, respingând excepţia de neconstituţionalitate.
    Curtea a arãtat, în esenţã, cã dispoziţiile <>Legii nr. 60/1991, potrivit cãrora desfãşurarea adunãrilor publice este permisã doar cu condiţia declarãrii lor prealabile, nu contravin libertãţii de întrunire, reglementate de Constituţia României şi Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. S-a invocat, cu acel prilej, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauzele Platform "Arzte furdas Leben" contra Austriei, 1985, şi Rassemblement jurassien contra Elveţiei, 1979, unde instanţa de la Strasbourg a reţinut cã art. 11 din Convenţie presupune cã fiecare stat este în mãsurã sã adopte mãsuri rezonabile şi adecvate pentru a asigura desfãşurarea paşnicã a manifestaţiilor licite ale cetãţenilor sãi şi cã pentru întrunirile ce au loc pe cãile publice nu este exageratã impunerea obligaţiei de a se obţine o autorizaţie prealabilã, întrucât autoritãţile au posibilitatea, în aceste condiţii, sã vegheze asupra respectãrii ordinii publice şi sã ia mãsurile necesare pentru ca libertatea manifestaţiilor sã fie pe deplin asiguratã.
    Soluţia pronunţatã cu acel prilej şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, neintervenind elemente de noutate care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.
    În plus, Curtea observã cã şi jurisprudenţa mai recentã a Curţii Europene a Drepturilor Omului este în acelaşi sens. De exemplu, prin Hotãrârea din 7 octombrie 2008, pronunţatã în Cauza Eva Molnar contra Ungariei, Curtea de la Strasbourg a stabilit cã paragraful 2 al art. 11 din Convenţie îndreptãţeşte statele sã impunã restricţii legale ale exerciţiului libertãţii de întrunire. Totodatã, aceste restricţii ale libertãţii adunãrilor paşnice desfãşurate în locuri publice sunt menite a asigura protecţia drepturilor celorlalţi, în special în ceea ce priveşte prevenirea dezordinii şi menţinerea unei ordini în trafic.
    De asemenea, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotãrârea din 18 decembrie 2007, pronunţatã în Cauza Nurettin Aldemir şi alţii contra Turciei, faptul cã, de principiu, cerinţa obţinerii unei notificãri prealabile nu afecteazã esenţa dreptului la întruniri şi cã nici impunerea obţinerii unei autorizaţii prealabile - din raţiuni de ordine publicã şi securitate naţionalã - pentru organizarea şi desfãşurarea unei adunãri publice nu este contrarã spiritului art. 11. În opinia instanţei de contencios al drepturilor omului, pe de-o parte, orice demonstraţie în spaţiul public poate cauza o anumitã afectare a normalitãţii cotidiene, iar, pe de altã parte, este important ca autoritãţile sã ia mãsurile necesare, de exemplu, asigurarea unui echipaj de prim ajutor la locul desfãşurãrii demonstraţiei, de orice naturã ar fi aceasta. De aceea, este esenţial ca organizatorii şi participanţii la orice adunãri publice - ca actori ai procesului democratic - sã se conformeze regulilor democraţiei, prin respectarea normelor juridice ce reglementeazã acest domeniu (Hotãrârea din 29 noiembrie 2007, pronunţatã în Cauza Balgik şi alţii contra Turciei).
    În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la generarea unei stãri de discriminare pe criterii de opinie şi apartenenţã politicã, Curtea constatã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât organizarea şi desfãşurarea de adunãri publice constituie contravenţie, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, numai dacã acestea sunt nedeclarate, neînregistrate sau interzise. Prin urmare, ceea ce a avut în vedere legiuitorul atunci când a sancţionat fapta de a organiza sau desfãşura adunãri publice fãrã sã fi fost declarate, înregistrate sau permise, este numai împrejurarea cã nu au fost respectate condiţiile prevãzute de lege şi nicidecum apartenenţa participanţilor la un anumit partid politic. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate se aplicã în aceeaşi mãsurã tuturor persoanelor, indiferent de opiniile sau de convingerile politice ale acestora, respectând astfel dispoziţiile art. 4 şi art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfãşurarea adunãrilor publice, excepţie ridicatã de Codrin Ştefãnescu în Dosarul nr. 11.612/302/2009 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.

                PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                       Ioana Marilena Chiorean
                            __________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice