Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.347 din 9 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 si art. 1021 din Codul civil
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 29 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Lacto Distribution" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.536/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei. În acest sens, aratã cã la dosar autorul excepţiei, reprezentat de S.C.A. Tãnasã şi Asociaţii S.P.R.L, a comunicat o adresã prin care solicitã un nou termen de judecatã pentru pregãtirea apãrãrii.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecatã formulatã de autorul excepţiei, întrucât acesta a avut suficient timp pentru a-şi pregãti apãrarea, de vreme ce încheierea de sesizare a Curţii este din data de 12 septembrie 2008.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulatã de autorul excepţiei de acordare a unui nou termen de judecatã, având în vedere cã încheierea de sesizare este din data de 12 septembrie 2008, astfel încât autorul excepţiei a avut suficient timp pentru pregãtirea apãrãrii.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 11.536/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Lacto Distribution" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauzã ce are ca obiect o acţiune în rezoluţiune a unui contract.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã prevederile art. 969 din Codul civil permit ca persoane private sã stabileascã convenţii care sã aibã putere de lege, prin aceasta voinţa legiuitorului fiind înfrântã, aducându-se astfel atingere dreptului de legiferare al Parlamentului. Totodatã, cât priveşte prevederile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, considerã cã orice transfer de proprietate determinat de o altã cauzã decât voinţa pãrţilor sau executarea silitã reprezintã o încãlcare a principiului garantãrii dreptului de proprietate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã art. 969 din Codul civil reglementeazã forţa obligatorie a convenţiilor legal fãcute, în raporturile dintre pãrţi, potrivit principiului pacta sunt servanda. Prin aceasta nu se conferã vreunei persoane private dreptul de legiferare, drept rezervat constituţional Parlamentului României. Totodatã, considerã cã articolele 1020 şi 1021 din Codul civil nu încalcã dreptul de proprietate garantat constituţional şi nu reglementeazã un transfer al dreptului de proprietate în afara voinţei pãrţilor, deoarece, potrivit alineatului ultim al art. 1021 din Codul civil, "desfiinţarea trebuie sã se cearã de cãtre parte înaintea justiţiei, ceea ce implicã existenţa unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile ce constituie titlu executoriu potrivit legii".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã acestea, instituind norme privind efectul convenţiilor şi condiţiile în care aceste convenţii pot înceta, nu conţin prevederi de naturã sã antreneze o restrângere a dreptului de proprietate, ci, dimpotrivã, constituie expresia aplicãrii principiilor constituţionale în materia dreptului de proprietate. Instituind reguli privind puterea obligatorie a contractelor civile, legiuitorul a avut în vedere asigurarea securitãţii şi stabilitãţii raporturilor juridice dintre pãrţile contractante. Totodatã, apreciazã cã nu se poate susţine cã principiul libertãţii actelor juridice ar încãlca rolul de unicã autoritate legiuitoare a Parlamentului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 969: "(1) Convenţiile legal fãcute au putere de lege între pãrţile contractante.
(2) Ele se pot revoca prin consimţãmântul mutual sau din cauze autorizate de lege.";
- Art. 1020: "Condiţia rezolutorie este subînţeleasã totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din pãrţi nu îndeplineşte angajamentul sãu.";
- Art. 1021: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa cãreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sã sileascã pe cealaltã a executa convenţia, când este posibil, sau sã-i cearã desfiinţarea, cu daune-interese. Desfiinţarea trebuie sã se cearã înaintea justiţiei, care, dupã circumstanţe, poate acorda un termen pãrţii acţionate."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi ale art. 61 referitoare la rolul şi structura Parlamentului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate consacrã, pe de o parte, douã principii importante ale dreptului civil român - principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile "pacta sunt servanda" şi principiul libertãţii contractuale (art. 969), iar, pe de altã parte, reglementeazã douã forme de sancţionare a neexecutãrii obligaţiei de cãtre o parte contractualã, şi anume rezoluţiunea sau rezilierea contractului (art. 1020 şi art. 1021).
Analizând motivele de neconstituţionalitate invocate de autor, Curtea reţine cã acestea nu pot fi primite, textele de lege criticate nefiind contrare principiului garantãrii proprietãţii private şi rolului de unicã autoritate legiuitoare a Parlamentului, pentru urmãtoarele considerente:
Încheierea unui contract fiind guvernatã de principiul libertãţii contractuale, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã, conform unei cauze morale şi licite.
Totodatã, prin reglementarea în cuprinsul articolelor 1020 şi 1021 din Codul civil a unor sancţiuni pentru neexecutarea unor obligaţii contractuale, se recunoaşte pãrţii care şi-a executat sau este gata sã-şi execute obligaţiile posibilitatea de a alege între executarea silitã şi încetarea contractului prin rezoluţiune sau reziliere, legiuitorul realizând, astfel, un echilibru între principiul forţei obligatorii a contractului şi principiul executãrii în naturã şi cu bunã-credinţã a obligaţiilor asumate.
Garanţia acestui echilibru este datã tocmai de competenţa instanţelor judecãtoreşti, reglementatã prin teza ultimã a art. 1021 din Codul civil, de a aprecia asupra posibilitãţii pãrţii creditoare de a cere rezoluţiunea, în situaţia în care contractul este cu executare uno ictu, sau rezilierea, în cazul în care contractul este cu executare succesivã, prin acordarea unui termen de graţie, prin respingerea acţiunii în situaţiile în care apreciazã cã este posibilã executarea în naturã a obligaţiilor debitorului şi prin respingerea acţiunii când debitorul şi-a executat obligaţiile în cursul procesului.
Aşa fiind, textele de lege criticate constituie expresia aplicãrii principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate şi rezultatul voinţei pãrţilor contractante, în limitele legii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Lacto Distribution" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.536/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
