Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.347 din 13 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 16 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii în Dosarul nr. 321/86/2010 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 4.430D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, apreciind cã se impune menţinerea jurisprudenţei existente în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 321/86/2010, Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de dizolvare a acestuia, formulatã de Prefectul judeţului Suceava.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã dispoziţiile de lege criticate încalcã principiul constituţional al autonomiei locale. Autorul excepţiei considerã cã dizolvarea unui consiliu local înainte de termen poate avea loc doar ca urmare a voinţei cetãţenilor care au ales acel consiliu, prin referendum, iar nu la solicitarea oricãrei persoane interesate, de vreme ce autonomia localã presupune faptul cã doar cetãţenii unei unitãţi administrativ-teritoriale aleg prin vot organele administraţiei publice locale, motiv pentru care doar aceştia pot decide încetarea activitãţii unui organ al administraţiei publice locale înainte de termen.
Curtea de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând cele reţinute de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificate prin Legea nr. 59/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 8 aprilie 2010, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2): "(1) Consiliul local se dizolvã de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvã de drept:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de douã luni consecutiv, deşi a fost convocat conform prevederilor legale; (...)
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitãţii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altã persoanã interesatã poate sã sesizeze instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevãzute la alin. (1). Instanţa analizeazã situaţia de fapt şi se pronunţã cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotãrârea instanţei este definitivã şi se comunicã prefectului."
În opinia autorului excepţiei, sunt nesocotite prevederile din Legea fundamentalã cuprinse la art. 120 alin. (1), care menţioneazã autonomia localã ca principiu pe care se întemeiazã administraţia publicã din unitãţile administrativ-teritoriale, şi la art. 121 referitor la autoritãţile comunale şi orãşeneşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea a observat cã prevederile art. 55 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care enumerã condiţiile în care consiliile locale se dizolvã de drept, reprezintã o concretizare a dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora consiliile locale şi primarii funcţioneazã, în condiţiile legii, ca autoritãţi administrative autonome şi rezolvã treburile publice din comune şi din oraşe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie sã se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creãrii cadrului legal de funcţionare a acestora.
În plus, în continuarea acestei idei, Curtea reţine cã dizolvarea de drept a consiliului local, atunci când nu se întruneşte timp de douã luni consecutiv, constituie o sancţiune pentru inactivitatea acestuia, instituitã în scopul de a evita paralizarea activitãţii autoritãţilor administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã şi se rezolvã treburile publice în comune şi oraşe. Or, din aceastã perspectivã, prevederile de lege criticate nu numai cã nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, ci, dimpotrivã, oferã mijloacele concrete prin care acestea capãtã eficienţã. De altfel, similar raţiunii care a stat la baza edictãrii cazului de dizolvare de drept prevãzut la lit. b) din art. 55 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, constând în faptul cã în 3 şedinţe consecutive consiliul local nu a reuşit sã adopte nicio hotãrâre, şi ipoteza cuprinsã la lit. a) din acelaşi text de lege a impus instituirea unei sancţiuni pentru neîndeplinirea rolului constituţional al acestei autoritãţi administrative autonome, stabilit prin art. 121 alin. (2) din Legea fundamentalã (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 13 din 18 ianuarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 4 aprilie 2011). În acest context, apare pe deplin justificatã reglementarea unor cazuri de dizolvare de drept a consiliului local, în plus faţã de modalitatea dizolvãrii ca urmare a unui referendum local, prin care comunitatea îşi exprimã în mod liber voinţa cu privire la funcţionarea consiliului local într-o anumitã componenţã.
Faptul cã, alãturi de anumite subiecte de drept precizate în cuprinsul dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, orice persoanã interesatã poate sesiza instanţa competentã în vederea constatãrii intervenirii vreunuia dintre cazurile în care consiliul local se dizolvã de drept, nu este de naturã sã aducã atingere principiului autonomiei locale. Întrucât situaţiile ce se pot constitui în cazuri de dizolvare de drept a consiliului local constituie impedimente obiective în funcţionarea optimã a acestuia, remedierea disfuncţionalitãţilor reprezintã o chestiune de ordine publicã ce trebuie semnalatã într-un interval de timp cât mai scurt, astfel încât comunitatea localã sã nu fie afectatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii în Dosarul nr. 321/86/2010 al Curţii de Apel Suceava - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
