Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.342 din 9 decembrie 2008 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza intai din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 886 din 29 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Dumitru Buzatu în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la textul de lege criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007, Tribunalul Dolj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. 1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente. Excepţia a fost ridicatã de Dumitru Buzatu într-o cauzã ce are ca obiect judecarea recursului formulat de acesta împotriva unei sentinţe civile prin care s-a constatat nulitatea absolutã a ordinului prefectului privind stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra unor terenuri.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã înlãturarea cãii de atac a apelului în procesele funciare contravine art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât creeazã o discriminare nejustificatã între persoanele care sunt pãrţi în astfel de procese, pe de o parte, şi cele care sunt pãrţi în celelalte categorii de litigii în materia proprietãţii, decurgând din aplicarea dreptului comun ori din aplicarea <>Legii nr. 10/2001 , pe de altã parte. Astfel, prima categorie de persoane beneficiazã numai de douã grade de jurisdicţie, cu toate cã procesele funciare sunt la fel de complexe ca şi celelalte categorii de litigii în materia restituirii proprietãţii. Aratã cã se restrâng în mod arbitrar drepturile procesuale ale persoanelor implicate în procesele funciare, respectiv dreptul de exercitare efectivã a cãilor de atac, fapt ce contravine şi dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Susţine cã, pentru aceleaşi considerente, dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã. Considerã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 contravin şi prevederilor art. 21 din Constituţie prin faptul cã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil sunt incompatibile cu înlãturarea fazei procesuale a apelului.
Tribunalul Dolj - Secţia civilã apreciazã cã <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 este constituţional, fiind în acord cu principiile egalitãţii şi accesului liber la justiţie, consacrate de Legea fundamentalã. Totodatã, aratã cã art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie atribuie exclusiv legiuitorului stabilirea competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv de exercitare a cãilor de atac.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente sunt constituţionale. Aratã cã prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 53 şi art. 124 alin. (2), ci sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Prin încheiere instanţa de judecatã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII "Accelerarea judecãţilor în materia restituirii proprietãţilor funciare" al <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Curtea observã însã cã, aşa cum rezultã din motivarea excepţiei, autorul acesteia criticã doar prevederile <>art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 , ce au urmãtorul conţinut: "Hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în primã instanţã sunt supuse numai recursului."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 21 alin. (1) şi (2) relative la accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 alin. (2) potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. Totodatã, considerã cã textele de lege criticate contravin şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, relative la dreptul la un proces echitabil.
În esenţã, critica de neconstituţionalitate constã în faptul cã înlãturarea fazei procesuale a apelului în procesele funciare este de naturã a încãlca atât dispoziţiile constituţionale invocate, cât şi dispoziţiile privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã prevederile criticate sunt norme de procedurã potrivit cãrora hotãrârile pronunţate de instanţele judecãtoreşti în procesele funciare în primã instanţã sunt supuse numai recursului. Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 416 din 10 aprilie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate, statuând cã acestea sunt constituţionale.
În acest sens, Curtea a reţinut cã Legea fundamentalã nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor cãilor de atac, ci statueazã principial în art. 129 cã, "împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", iar art. 126 alin. (2) din Constituţie prevede cã stabilirea competenţei instanţelor judecãtoreşti şi a procedurii de judecatã este prevãzutã prin lege. De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, cã accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate cãile de atac. Aşa fiind, Curtea a constatat cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), ale art. 53 şi ale art. 124 alin. (2) din Legea fundamentalã.
De asemenea, Curtea a reţinut cã prevederile criticate nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare, aşa încât acestea sunt în acord cu principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate anterior îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, excepţie ridicatã de Dumitru Buzatu în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
