Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.341 din 22 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 7 decembrie 2009
Nicolae Cochinescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gerhard Truetsch şi Martha Schutz în Dosarul nr. 5.012/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.012/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicatã de Gerhard Truetsch şi Martha Schutz într-un dosar având ca obiect o acţiune în revendicare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale întrucât impunerea unui termen în care sã se depunã actele necesare dovedirii calitãţii de persoanã îndreptãţitã încalcã în special dreptul de proprietate consfinţit de Constituţie, respectiv art. 44 alin. (2), potrivit cãruia proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã de lege, indiferent de titular. De asemenea, se mai criticã faptul cã o persoanã este nevoitã sã facã dovada dreptului sãu de proprietate, în condiţiile în care, la momentul preluãrii imobilului de cãtre statul român, i-au fost preluate atât imobilul, cât şi actele doveditoare ale proprietãţii asupra unui imobil, aceste acte fiind deţinute de instituţiile statului român.
Tribunalul Braşov - Secţia civilã şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã limitarea în timp a dreptului de a administra dovezi cu privire la existenţa unui drept se încadreazã în norma constituţionalã prevãzutã la alin. (1) al art. 44, ideea de securitate a circuitului civil nepermiţând perpetuarea sine die a unei stãri de incertitudine şi nesiguranţã cu privire la raporturile juridice şi fiind în acord cu limitarea legalã a exercitãrii drepturilor civile.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicatã, în urma adoptãrii <>Legii nr. 247/2005 , în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având urmãtorul conţinut:
"Art. 23. - Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupã caz, ale calitãţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestã aceastã calitate şi, dupã caz, înscrisurile care descriu construcţia demolatã şi orice alte înscrisuri necesare evaluãrii pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse pânã la data soluţionãrii notificãrii."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privatã. Totodatã, invocã contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, coroborat cu art. 11 alin. (2) din Constituţia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã, în jurisprudenţa sa, a statuat cã liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte actul de justiţie. Astfel, legiuitorul are competenţa exclusivã de a stabili regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, soluţie ce rezultã din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cãrora "Competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite de lege"; astfel cã, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiţie sã nu fie afectat.
Exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã.
În ceea ce priveşte susţinerile autorilor referitoare la proba dreptului de proprietate, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.148 din 16 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008. Cu acel prilej, a constatat cã dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989 sunt constituţionale, reţinând cã reglementarea administrãrii doar a probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ca o excepţie de la regula administrãrii probelor în procesul civil, reprezintã prerogativa exclusivã a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie, avându-se în vedere şi obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, fãrã a fi încãlcate, astfel, drepturile fundamentale ale justiţiabililor. De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedurã, inclusiv în ceea ce priveşte administrarea probelor, nu este contrarã dreptului la un proces echitabil, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor. Atât în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţãri, legea poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna pãrţilor, cum sunt probele, fãrã ca prin aceasta sã se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gerhard Truetsch şi Martha Schutz în Dosarul nr. 5.012/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 octombrie 2009.
PREŞEDINTE,
NICOLAE COCHINESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
