Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.334 din 19 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.334 din 19 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 860 din 22 decembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Cristina Toma - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi <>art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 8.532/62/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilã.

                                  CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 7 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.532/62/2007, Curtea de Apel Braşov - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi <>art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei într-o cauzã civilã având ca obiect drepturi bãneşti.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã instanţa de judecatã a acordat reclamanţilor drepturi inexistente, în baza dispoziţiilor de lege criticate. Apreciazã cã, din analiza dispoziţiilor <>art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, rezultã cã noţiunea de discriminare nu se raporteazã decât la modalitatea de aplicare a unor dispoziţii legale, iar nu la examinarea soluţiilor legislative alese de cãtre legiuitor. Acordarea unor drepturi în baza dispoziţiilor art. 6 din ordonanţã reprezintã o ingerinţã gravã a instanţei judecãtoreşti în atribuţiile puterii legiuitoare şi executive.
    Curtea de Apel Braşov - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este "nefondatã", arãtând cã, în realitate, autorul excepţiei criticã interpretarea şi aplicarea legii de cãtre instanţa de judecatã.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                  CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 şi <>art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 2: "(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţã, pe bazã de rasã, naţionalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convingeri, sex, orientare sexualã, vârstã, handicap, boalã cronicã necontagioasã, infectare HIV, apartenenţã la o categorie defavorizatã, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlãturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitãrii, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
    (2) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevãzute la alin. (1) este consideratã discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.
    (3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeazã anumite persoane, pe baza criteriilor prevãzute la alin. (1), faţã de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.
    (4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le genereazã, favorizeazã sau defavorizeazã nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoanã, un grup de persoane sau o comunitate faţã de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitãţi atrage rãspunderea contravenţionalã conform prezentei ordonanţe, dacã nu intrã sub incidenţa legii penale.
    (5) Constituie hãrţuire şi se sancţioneazã contravenţional orice comportament pe criteriu de rasã, naţionalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convingeri, gen, orientare sexualã, apartenenţã la o categorie defavorizatã, vârstã, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.
    (6) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţã bazatã pe douã sau mai multe criterii prevãzute la alin. (1) constituie circumstanţã agravantã la stabilirea rãspunderii contravenţionale dacã una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intrã sub incidenţa legii penale.
    (7) Constituie victimizare şi se sancţioneazã contravenţional conform prezentei ordonanţe orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încãlcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminãrii.
    (8) Prevederile prezentei ordonanţe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie.
    (9) Mãsurile luate de autoritãţile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunitãţi, vizând asigurarea dezvoltãrii lor fireşti şi realizarea efectivã a egalitãţii de şanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunitãţi, precum şi mãsurile pozitive ce vizeazã protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanţe.
    (10) În înţelesul prezentei ordonanţe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizeazã prin:
    a) prevenirea oricãror fapte de discriminare, prin instituirea unor mãsuri speciale, inclusiv a unor acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate care nu se bucurã de egalitatea şanselor;
    b) mediere prin soluţionarea pe cale amiabilã a conflictelor apãrute în urma sãvârşirii unor acte/fapte de discriminare;
    c) sancţionarea comportamentului discriminatoriu prevãzut în dispoziţiile alin. (1)-(7).
    (11) Comportamentul discriminatoriu prevãzut la alin. (1)-(7) atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz, în condiţiile legii.";
    - Art. 6: "Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, discriminarea unei persoane pentru motivul cã aparţine unei anumite rase, naţionalitãţi, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientãrii sexuale a acesteia, într-un raport de muncã şi protecţie socialã, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege, manifestatã în urmãtoarele domenii: [_] c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;".
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege, autorul invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei puterilor şi ale art. 61 alin. (1) potrivit cãrora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţãrii.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, precum şi actele şi lucrãrile dosarului, Curtea observã cã Tribunalul Braşov, prin Sentinţa civilã nr. 49 din 17 ianuarie 2008, a admis acţiunea reclamanţilor tocmai pe considerentul cã dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupã funcţii de demnitate publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2007, sunt discriminatorii. Instanţa a apreciat cã judecãtorii şi procurorii unitãţilor de justiţie şi procuraturã nu ar trebui excluşi de la beneficiul acestui act normativ, în raport cu judecãtorii Curţii Constituţionale, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjuncţii acestuia. S-a arãtat cã aceastã excludere aduce atingere folosinţei drepturilor economice recunoscute de dispoziţiile <>art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 şi, în consecinţã, şi celorlalţi judecãtori şi procurori ar trebui sã li se aplice creşterile salariale prevãzute de <>Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007.
    Curtea mai constatã cã, ulterior sesizãrii sale cu excepţia de neconstituţionalitate, a statuat, prin <>Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, cã dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale "în mãsura în care din acestea se desprinde înţelesul cã instanţele judecãtoreşti au competenţa sã anuleze ori sã refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând cã sunt discriminatorii, şi sã le înlocuiascã cu norme create pe cale judiciarã sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", or tocmai aceastã ipotezã se desprinde şi din actele şi lucrãrile dosarului cauzei. Având în vedere cã aceste prevederi au fost însã declarate neconstituţionale anterior soluţionãrii prezentei cauze, excepţia a devenit inadmisibilã în conformitate cu dispoziţiile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale".

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi <>art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 8.532/62/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia litigii de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 octombrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                              AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent,
                                Cristina Toma

                                   -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016