Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.329 din 11 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 178 alin. 3 si art. 184 alin. 4^1 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 14 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 178 alin. 3 şi art. 184 alin. 4^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Dan Gheorghe-Marian în Dosarul nr. 1.782/338/2010 al Judecãtoriei Zãrneşti şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.530D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.782/338/2010, Judecãtoria Zãrneşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 178 alin. 3 şi art. 184 alin. 4^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Dan Gheorghe-Marian în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetãri cu privire la sãvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpã şi de vãtãmare corporalã din culpã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin Legii fundamentale, deoarece agravanta referitoare la starea de ebrietate este o noţiune vagã, nedeterminatã şi nedefinitã şi nu permite destinatarului sã-şi corijeze în mod corespunzãtor conduita sau sã anticipeze într-o mãsurã rezonabilã consecinţele care pot apãrea din consumarea alcoolului. De asemenea, cele douã texte nu conţin criterii precise de determinare a stãrii de ebrietate.
Judecãtoria Zãrneşti opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 178 alin. 3 - Uciderea din culpã şi art. 184 alin. 4^1 - Vãtãmarea corporalã din culpã, ambele din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 178 alin. 3: "Când uciderea din culpã a unei persoane este sãvârşitã de un conducãtor de vehicul cu tracţiune mecanicã, având în sânge o îmbibaţie alcoolicã ce depãşeşte limita legalã sau care se aflã în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani.";
- Art. 184 alin. 4^1: "Dacã faptele prevãzute la alin. 3 si 4 sunt sãvârşite de cãtre o persoanã care se aflã în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la unu la 3 ani, în cazul alin. 3, şi închisoarea de la unu la 5 ani, în cazul alin. 4."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor şi libertãţilor consacrate de Constituţie şi la obligaţiile prevãzute de acestea, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalitãţii pedepsei, precum şi dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cu denumirea marginalã Nicio pedeapsã fãrã lege.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Atât infracţiunea de ucidere din culpã, cât şi cea de vãtãmare corporalã din culpã prevãd agravanta referitoare la starea de ebrietate. Autorul excepţiei susţine cã, în absenţa unor criterii certe care sã stabileascã existenţa stãrii de ebrietate, textele nu rãspund exigenţelor de previzibilitate şi accesibilitate necesare oricãrui cetãţean pentru a-şi modela conduita în mod corespunzãtor.
O asemenea criticã nu poate fi primitã, întrucât starea de ebrietate nu are un înţeles juridic autonom, ci numai unul etimologic, fiind, în conformitate cu dicţionarul limbii române, o stare de ebrietate rezultatã în urma consumului de alcool.
În plus, Codul penal face trimitere în art. 49 la starea de beţie, care, atunci când este involuntarã şi completã, reprezintã o cauzã ce înlãturã caracterul penal al faptei, iar atunci când este voluntarã poate constitui, dupã caz, o circumstanţã atenuantã ori agravantã.
Prin urmare, jurisprudenţa şi doctrina au asanat aceste aspecte referitoare la stabilirea stãrii de beţie voluntare şi complete, fie cã este ocazionalã, fie cã este premeditatã. Astfel, prin stare de beţie se înţelege o stare de ameţealã, de întunecare a conştiinţei provocatã de consumul de bãuturi alcoolice, o tulburare psihofiziologicã şi psihosenzorialã caracterizatã prin dezorientare, confuzie, alterarea judecãţii, a memoriei, tulburãri neuromusculare referitoare în special la echilibru şi coordonare. Starea de ebrietate şi starea de îmbibaţie alcoolicã ce depãşeşte limita legalã nu se suprapun întotdeauna. Diagnosticul stãrii de ebrietate nu se bazeazã numai pe analize de laborator referitoare la îmbibaţia alcoolicã în aerul expirat ori în sânge, ci pe modul evident de comportare, atitudine, orientare în timp şi spaţiu, facultatea de a descrie, de a calcula, pe mers, siguranţa gesturilor mâinilor, miros, starea pupilelor etc., pentru cã starea de ebrietate produsã de consumul de alcool este diferitã din punctul de vedere al concentraţiei de la persoanã la persoanã, în funcţie de metabolismul fiecãreia, şi se stabileşte prin orice mijloc de probã.
Prin urmare, înţelesul sintagmei stare de ebrietate este suficient de inteligibil şi de accesibil oricãrui cetãţean, sens în care nu poate fi primitã critica autorului excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 178 alin. 3 şi art. 184 alin. 4^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Dan Gheorghe-Marian în Dosarul nr. 1.782/338/2010 al Judecãtoriei Zãrneşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
