Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.310 din 13 octombrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 238 alin. (1) si (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 8 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 238 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în Dosarul nr. 13.417/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 1.106D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 238 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în Dosarul nr. 15.986/95/2008 al Tribunalului Gorj.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 875D/2009 şi nr. 1.106D/2009 este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.106D/2009 la Dosarul nr. 875D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 25 februarie 2009 şi 19 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 13.417/95/2008 şi nr. 15.986/95/2008, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 238 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni cu prilejul soluţionãrii unor conflicte de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile art. 238 alin. (1) şi (2) din Codul muncii sunt contrare art. 1 alin. (4), art. 9, art. 16, art. 40, art. 41 alin. (5), art. 53 şi art. 73 din Constituţie. Astfel, considerã cã textele de lege criticate conferã instanţei de judecatã atribuţii de legiuitor, încãlcându-se astfel principiul separaţiei puterilor în stat. În acest sens, aratã cã prin aceste texte de lege se permite instanţei de judecatã sã intervinã şi sã completeze contractele colective de muncã care au putere de lege între pãrţile contractante, ceea ce echivaleazã cu o adãugare la lege. Implicit se produce şi o lezare a dispoziţiilor art. 73 din Constituţie. De asemenea, aratã cã textele de lege criticate impun partenerilor sociali care încheie contracte colective de muncã la nivel de angajator şi care nu sunt parte semnatarã sau afiliatã vreunui organism sindical sau patronal ce a semnat contractul colectiv la nivel naţional sã se supunã clauzelor stabilite în acest din urmã contract în ceea ce priveşte limitele minimale ale drepturilor stabilite, lucru ce încalcã grav principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii. În sfârşit, considerã cã este încãlcat şi dreptul pãrţilor de a încheia liber un contract individual de muncã sau un contract colectiv de muncã, instituind în sarcina angajatorului obligaţii foarte oneroase, generate de încheierea unor alte contracte faţã de care acesta este un terţ. Astfel este înfrânt art. 53 din Constituţie, întrucât angajatorul nu poate negocia drepturi inferioare celor prevãzute la nivel de ramurã, lucru ce poate genera inclusiv incapacitatea de platã a acestor drepturi sau chiar falimentul angajatorului.
Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã un contract colectiv de muncã are ca scop, în principal, tocmai coordonarea intereselor muncitorilor şi angajatorilor şi armonizarea acestora, reprezentând un instrument al politicii de personal. Un contract colectiv de muncã este o lucrare contractualã ce trebuie adaptatã în permanenţã condiţiilor cadru fluctuante ale pieţei muncii, aceste condiţii fiind în general datorate aspectelor juridice şi de politicã socialã. Pentru asigurarea uniformizãrii condiţiilor de angajare şi de muncã, este necesarã încheierea contractelor colective de muncã la nivel de angajator, de ramurã, de grupuri de angajatori şi la nivel naţional, astfel cã legiuitorul a impus forţa obligatorie a acestor contracte pe linie ierarhicã. Acolo unde nu existã contract colectiv de muncã la nivel de unitate, se aplicã dispoziţiile din contractul colectiv de muncã de la nivelul superior.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Avocatul Poporului, fãcând, de asemenea, trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizatã în <>deciziile nr. 380/2004 şi nr. 511/2006, considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 238 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Contractele colective de muncã nu pot conţine clauze care sã stabileascã drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncã încheiate la nivel superior.
(2) Contractele individuale de muncã nu pot conţine clauze care sã stabileascã drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncã."
Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei puterilor în stat, art. 9 referitor la sindicate, patronate şi asociaţiile profesionale, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 40 care consacrã dreptul la asociere, art. 41 alin. (5) care garanteazã dreptul la negocieri colective în materie de muncã şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 73 prin care se aratã cã regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã se reglementeazã prin lege organicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au constituit în mai multe rânduri obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi motivãri asemãnãtoare celei din prezenta cauzã.
În acest sens, poate fi amintitã <>Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, prin care Curtea a reţinut cã sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 9, art. 40, art. 41 şi art. 53 din Constituţie, pentru considerentele acolo arãtate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei mai sus amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 73 din Constituţie, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu prevãd libertatea instanţelor judecãtoreşti de a institui noi clauze în contractele de muncã, ele putând constitui doar temei pentru sancţionarea unor astfel de contracte prin care s-au stabilit drepturi inferioare celor stipulate în contractele colective de muncã încheiate la nivel superior.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 238 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Termoserv Turceni" - S.A. din Turceni în dosarele nr. 13.417/95/2008 şi nr. 15.986/95/2008 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
