Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.308 din 2 decembrie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.308 din 2 decembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 871 din 23 decembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie invocatã de Vasile Balint în Dosarul nr. 3.386/302/2008 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, invocatã de Traian Lipan, Viorel Florin Dragnea şi Costel Urzicã în dosarele nr. 4.608/302/2008, nr. 4.126/302/2008 şi, respectiv, nr. 4.610/302/2008 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008 este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008 la Dosarul nr. 1.627D/2008, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã ceea ce se criticã, în realitate, este modul de aplicare a <>Legii nr. 275/2006 .

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 24 iunie 2008, 25 iunie 2008, 28 iulie 2008 şi 30 iulie 2008, pronunţate în dosarele nr. 1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008, Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Vasile Balint, Traian Lipan, Viorel Florin Dragnea şi, respectiv, Costel Urzicã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate asemãnãtoare în dosarele conexate, se susţine, în esenţã, cã sintagma "în mod excepţional" cuprinsã în textul de lege criticat lasã loc arbitrariului şi determinã o inegalitate a cetãţenilor, prin aceea cã lasã interpretarea legii la latitudinea unui organ de autoritate publicã, respectiv Comisia de individualizare a regimului pedepsei din cadrul penitenciarului. Se încalcã în acest mod şi dreptul la integritate psihicã a persoanei, deoarece decizia judecãtorului delegat se ia pe baza raportului comisiei, care poate dispune în mod excepţional, fãrã stabilirea unor limite, ce înseamnã regimul pe care urmeazã sã îl suporte condamnatul analizat. În plus, analiza de cãtre aceeaşi comisie a naturii şi modului de sãvârşire a infracţiunii, fãrã ca deţinutul sã aibã posibilitatea depunerii de probatorii, comisia urmând sã aibã în vedere situaţia reţinutã de instanţa care a pronunţat condamnarea, reprezintã un act de ingerinţã în actul autoritãţii judiciare, care nu este permis într-o ordine constituţionalã guvernatã de principiul separaţiei puterilor în stat.
Judecãtoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã opineazã cã excepţia este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, având urmãtorul cuprins: "În mod excepţional, natura şi modul de sãvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate."
Se susţine cã acest text de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã separaţia puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 22 alin. (1) teza a treia privind dreptul persoanei la integritate psihicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã se constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã.
Aşa cum a mai statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa (<>Decizia nr. 534 din 31 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 27 iunie 2007), scopul <>Legii nr. 275/2006 constã tocmai în stabilirea unui sistem de reguli şi criterii care stau la baza executãrii pedepselor privative de libertate. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din acest act normativ, "Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevãzute de prezenta lege".
Dispoziţiile legale criticate, care reglementeazã posibilitatea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depãşeşte 15 ani, de a fi incluse, în mod excepţional, în anumite condiţii, în regimul de executare a pedepsei imediat inferior ca grad de severitate regimului închis, constituie o aplicare a principiului mai sus menţionat şi nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Astfel, nu se poate reţine încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece activitatea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, constituitã în penitenciar în temeiul <>art. 14 din Legea nr. 275/2006 , nu constituie o imixtiune în activitatea instanţelor judecãtoreşti sau o încãlcare a competenţelor constituţionale ale acestora. În plus, potrivit <>art. 25 din Legea nr. 275/2006 , împotriva modului de stabilire a regimului de executare de cãtre Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, persoana condamnatã poate formula plângere la judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. De asemenea, împotriva încheierii judecãtorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnatã poate introduce contestaţie la judecãtoria în a cãrei circumscripţie se aflã penitenciarul, astfel încât instanţa de judecatã decide asupra legalitãţii mãsurii contestate.
În legãturã cu încãlcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, se constatã cã individualizarea regimului de executare a pedepsei prin stabilirea unor criterii ce ţin de natura şi modul de sãvârşire a infracţiunii, precum şi de persoana condamnatului este justificatã de situaţia diferitã în care se aflã fiecare persoanã condamnatã în parte. Prin urmare, textul de lege criticat este în concordanţã cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi, care, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, astfel cã situaţii obiectiv diferite justificã instituirea unui tratament juridic diferit.
Nu poate fi reţinutã nici critica referitoare la lipsa de claritate a sintagmei "în mod excepţional", cuprinsã în textul de lege ce face obiectul excepţiei. Interpretarea sistematicã a textului de lege criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum şi interpretarea sa teleologicã relevã cu claritate sensul acestei sintagme, fãrã a lãsa vreun dubiu cu privire la voinţa legiuitorului. Problema aplicãrii în concret a acestui text de lege, invocatã de autorul excepţiei, care susţine cã, în practicã, individualizarea regimului de executare a pedepsei s-ar realiza discreţionar, excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã.

Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicatã de Vasile Balint, Traian Lipan, Viorel Florin Dragnea şi, respectiv, Costel Urzicã în dosarele nr. 1.627D/2008, nr. 1.749D/2008, nr. 1.750D/2008 şi nr. 1.775D/2008 ale Judecãtoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 decembrie 2008.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016