Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.302 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 si art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 29 noiembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicatã de Partidul Verde, prin preşedintele sãu Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã, care formeazã obiectul Dosarului nr. 4.383D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã autorul acesteia învedereazã aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii la speţã, care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicatã de Partidul Verde, prin preşedintele sãu Silviu Popa, într-o cauzã civilã având ca obiect modificarea statutului partidului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine în esenţã cã, deşi scopul textelor de lege criticate este "corect, legal şi moral", totuşi, prin modul în care acestea sunt formulate, se instituie un control judecãtoresc pur formal asupra asocierii, anterior oricãrei manifestãri exprese de voinţã a partidului respectiv. Susţine cã existenţa în statutul partidului sau în proiectul de modificare a acestuia a unor texte care, "formal şi aparent", ar încãlca ordinea de drept, "nu este o condiţie suficientã pentru respingerea cererii, faţã de textul art. 40 alin. (2) din Constituţie, care cere existenţa unor manifestãri exprese, fãţişe, iar nu doar existenţa unei intenţii care s-ar putea sau nu materializa într-un viitor incert". Precizeazã cã textele de lege supuse controlului de constituţionalitate pot fi utilizate în scopuri şicanatorii şi vexatorii, în dorinţa de a se împiedica înregistrarea unor statute sau proiecte de modificare a statutului perfect legale şi conforme cu ordinea de drept. De aceea, apreciazã cã acestea devin o piedicã în calea înfiinţãrii unui partid sau a desfãşurãrii normale a vieţii unui partid politic.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, libertatea de asociere nefiind restrânsã prin faptul cã legiuitorul a stabilit, în vederea apãrãrii ordinii de drept, unele condiţii a cãror îndeplinire este supusã controlului judecãtoresc.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului de asociere a cetãţenilor în partide politice, astfel cã nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale. Aratã cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite, or, importanţa domeniului supus reglementãrii în speţã impune reguli stricte în ceea ce priveşte înregistrarea ori modificarea statutului sau a programului partidului politic. În plus, observã cã autorul excepţiei sesizeazã necesitatea reformulãrii textelor de lege ce formeazã obiectul acesteia, "de o manierã care sã stabileascã cu maximã precizie controlul care sã fie exercitat la înregistrarea unui partid politic sau la înregistrarea proiectului de modificare a unui statut". Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 20: "(1) Tribunalul Bucureşti examineazã cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţã publicã, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacã depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Codului de procedurã civilã. Cererea de intervenţie se comunicã din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.";
- Art. 21: "(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţã asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevãzut la art. 18 alin. (2).
(2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevãzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevãzute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţã publicã, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.
(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivã şi irevocabilã.";
- Art. 25 alin. (2): "(2) Orice modificare se comunicã Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptãrii, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o examineazã potrivit procedurii prevãzute la art. 20 şi 21."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 40 - "Dreptul de asociere" şi art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea textelor de lege criticate din modalitatea de aplicare a acestora, susţinând, de fapt, cã acestea pot deveni neconstituţionale atunci când sunt invocate în scopuri "şicanatorii sau vexatorii". Aceasta nu reprezintã însã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, având în vedere cã nu textul de lege devine neconstituţional atunci când este utilizat abuziv, ci atitudinea celui care încearcã sã îl aplice cu o finalitate ilicitã este neconstituţionalã, contravenind art. 57 din Constituţie, potrivit cãruia "Cetãţenii români, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sã-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu bunã-credinţã, fãrã sã încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi". În aceste condiţii, revine exclusiv instanţei de judecatã atributul aprecierii cu privire la fondul litigiului, chestiunea criticatã de autorul excepţiei ţinând, aşadar, de aplicarea şi de interpretarea legii la speţã, respectiv examinarea cererii de modificare a statutului Partidului Verde.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicatã de Partidul Verde, prin preşedintele sãu Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
