Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.299 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132, 133, 195 si 196 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si ale art. 581 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 19 decembrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132, 133, 195 şi 196 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Hat Group Co. România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.663/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.206D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 695 din 25 mai 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 august 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 10.663/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã, admiţând recursul formulat împotriva încheierii Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã prin care acesta a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132, 133, 195 şi 196 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Hat Group Co. România - S.A. din Bucureşti într-o cauzã comercialã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate permit instanţei de judecatã sã dispunã în mod arbitrar suspendarea unei hotãrâri a adunãrii generale a acţionarilor sau asociaţilor, încãlcând în acest mod dreptul de proprietate al asociaţilor cu privire la pãrţile sociale pe care le deţin. De asemenea, dispoziţiile criticate, deşi ar trebui sã creeze o stare de egalitate şi echilibru între asociaţii unei societãţi comerciale, determinã situaţii diferite pentru asociaţi, permiţând instanţei ca, la cererea unuia dintre ei, sã suspende o hotãrâre a adunãrii generale a asociaţilor adoptatã în mod legal de cãtre ceilalţi asociaţi.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 132, 133, 195 şi 196 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 581 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul conţinut:
- Art. 132 din Legea nr. 31/1990: "(1) Hotãrârile luate de adunarea generalã în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
(2) Hotãrârile adunãrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generalã sau care au votat contra şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Când se invocã motive de nulitate absolutã, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulatã şi de orice persoanã interesatã.
(4) Membrii consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotãrârea adunãrii generale privitoare la revocarea lor din funcţie.
(5) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentatã prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat.
(6) Dacã hotãrârea este atacatã de toţi membrii consiliului de administraţie, societatea va fi reprezentatã în justiţie de cãtre persoana desemnatã de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însãrcinatã, pânã ce adunarea generalã, convocatã în acest scop, va numi un reprezentant.
(7) Dacã hotãrârea este atacatã de toţi membrii directoratului, societatea va fi reprezentatã în justiţie de cãtre consiliul de supraveghere.
(8) Dacã au fost introduse mai multe acţiuni în anulare, ele pot fi conexate.
(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotãrârea judecãtoreascã pronunţatã este supusã numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
(10) Hotãrârea irevocabilã de anulare va fi menţionatã în registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicãrii, ea este opozabilã tuturor acţionarilor.";
- Art. 133: "(1) O datã cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţã preşedinţialã, suspendarea executãrii hotãrârii atacate.
(2) Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune.
(3) Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.";
- Art. 195: "(1) Administratorii sunt obligaţi sã convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin o datã pe an sau de câte ori este necesar.
(2) Un asociat sau un numãr de asociaţi, ce reprezintã cel puţin o pãtrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunãrii generale, arãtând scopul acestei convocãri.
(3) Convocarea adunãrii se va face în forma prevãzutã în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandatã, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixatã pentru ţinerea acesteia, arãtându-se ordinea de zi.";
- Art. 196: "Dispoziţiile prevãzute pentru societãţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotãrârile adunãrii generale, se aplicã şi societãţilor cu rãspundere limitatã, termenul de 15 zile prevãzut la art. 132 alin. (2) urmând sã curgã de la data la care asociatul a luat cunoştinţã de hotãrârea adunãrii generale pe care o atacã.";
- Art. 581 din Codul de procedurã civilã: "Instanţa va putea sã ordone mãsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pãstrarea unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlãturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.
Cererea de ordonanţã preşedinţialã se va introduce la instanţa competentã sã se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi datã şi fãrã citarea pãrţilor şi chiar atunci când existã judecatã asupra fondului. Judecata se face de urgenţã şi cu precãdere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnicã şi executorie. Instanţa va putea hotãrî ca executarea sã se facã fãrã somaţie sau fãrã trecerea unui termen."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privatã. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi art. 14 din aceeaşi convenţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu, deciziile nr. 775 din 1 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 129 din 19 februarie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 6 martie 2008, nr. 209 din 14 aprilie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, a reţinut conformitatea prevederilor de lege criticate cu Constituţia.
Astfel, Curtea a reţinut cã prevederile art. 132 din Legea nr. 31/1990, consacrând legal regimul juridic al nulitãţii absolute, prin legitimarea procesualã activã a oricãrei persoane interesate sã atace hotãrârea adunãrii generale a acţionarilor, atunci când prin aceasta se încalcã o dispoziţie legalã imperativã de interes public, nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, acesta fiind regimul juridic de drept comun al nulitãţii absolute.
De asemenea, prevederile art. 133 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ permit instanţei de judecatã ca, ţinând seama de circumstanţele cauzei, sã aprecieze asupra caracterului eventual şicanator al cererii de suspendare a hotãrârii adunãrii generale a acţionarilor contestate şi sã stabileascã o cauţiune de naturã sã descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credinţã a drepturilor procesuale. Totodatã, depunerea cauţiunii constituie o garanţie, în sensul cã, în urma respingerii acţiunii în anulare a hotãrârilor luate de adunarea generalã a acţionarilor, partea interesatã va putea cere şi obţine despãgubiri pentru pagubele suferite datoritã întârzierii executãrii hotãrârii respective. În consecinţã, Curtea a constatat cã nu sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi.
De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 14 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 10 aprilie 2006, Curtea a reţinut cã prin procedura reglementatã de art. 133 din Legea nr. 31/1990 este posibilã, în calea de atac a recursului, şi examinarea ordonanţei de suspendare, atât sub aspectul legalitãţii, cât şi sub aspectul temeiniciei.
În ceea ce priveşte invocarea art. 16 din Legea fundamentalã, se constatã cã prin Decizia nr. 58 din 2 februarie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a statuat cã art. 132 din Legea nr. 31/1990 reglementeazã adunãrile generale ale acţionarilor şi hotãrârile luate de acestea. Astfel, hotãrârile adoptate în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat împotrivã. Aceşti acţionari au însã posibilitatea de a ataca în justiţie respectivele hotãrâri şi de a cere, în paralel, suspendarea executãrii hotãrârii atacate, pe calea ordonanţei preşedinţiale. În situaţia în care instanţa considerã întemeiatã cererea de suspendare a executãrii şi o admite, acţionarii nemulţumiţi vor putea formula recurs împotriva ordonanţei preşedinţiale, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 alin. (3) din lege. În situaţia inversã, când instanţa considerã neîntemeiatã cererea de suspendare a executãrii şi o respinge, acţionarii care au votat împotrivã în adunarea generalã sau care au lipsit de la aceasta vor putea ataca, la rândul lor, hotãrârea de respingere a suspendãrii executãrii, în condiţiile dreptului comun, reprezentat de art. 299 din Codul de procedurã civilã. În acest mod este asiguratã egalitatea procesualã a pãrţilor, indiferent de soluţia pronunţatã prin hotãrârea atacatã, şi este acordat deopotrivã liber acces la justiţie pãrţilor în litigiu, inclusiv în cãile de atac.
Cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea în prezenta cauzã, deoarece nu au intervenit elemente noi, care sã determine schimbarea jurisprudenţei în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132, 133, 195 şi 196 din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale şi ale art. 581 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã Hat Group Co. România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.663/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 octombrie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
