Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 1.298 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cozamin" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.682/233/2010 al Judecãtoriei Galaţi - Secţia civilã, şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.205D/2010. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 19 august 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.682/233/2010, Judecãtoria Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cozamin" - S.R.L. din Galaţi într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii formulate împotriva autorului excepţiei prin care debitorul supus procedurii, prin lichidator judiciar, solicitã recuperarea unor creanţe. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin scutirea de platã a taxei de timbru, în fapt, nu se creeazã o facilitate la îndemâna administratorului judiciar sau a lichidatorului, ci se creeazã un privilegiu pentru creditor, care, prin intermediul administratorului judiciar sau al lichidatorului, poate recupera creanţa sa cu cheltuieli minime. Judecãtoria Galaţi - Secţia civilã, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, art. 77 a fost modificat prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010. Soluţia legislativã criticatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost preluatã de alin. (1) al art. 77 în noua redactare. Art. 77 în formularea criticatã, şi asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa, are urmãtorul cuprins: "Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã din Constituţie, precum şi ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 1 referitor la protecţia proprietãţii din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat în raport cu critici similare, prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 551 din 3 mai 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 30 august 2011, şi prin Decizia nr. 973 din 30 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 30 octombrie 2008, respingând excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, referindu-se la art. 77 din Legea nr. 85/2006, Curtea a statuat cã, în cadrul procedurii falimentului, lichidatorul judiciar are o poziţie şi o situaţie deosebite faţã de toate pãrţile şi faţã de toţi ceilalţi participanţi la procedurã, el nefiind parte în proces, ci doar participant, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Acesta nu acţioneazã în interes personal, ci pentru buna desfãşurare a întregii proceduri, în vederea reîntregirii patrimoniului debitorului insolvabil, precum şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia sã îşi poatã valorifica creanţele în cât mai mare mãsurã şi cât mai operativ. Prin urmare nu poate fi vorba despre un tratament juridic egal, având în vedere situaţiile obiectiv diferite în care se gãsesc lichidatorul judiciar, pe de o parte, şi pãrţile din proces, pe de altã parte. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţatã de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauzã. Curtea reţine totodatã, referitor la criticile autorului excepţiei prin invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, cã acestea nu pot fi reţinute, întrucât, potrivit art. 139 alin. (1) din Legea fundamentalã, taxele şi impozitele se stabilesc numai prin lege, iar art. 77 din Legea nr. 85/2006, prin prevederea scutirii de la taxa de timbru a acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator, corespund scopului prezentei legi, celeritãţii procedurii, precum şi poziţiei deosebite în care se aflã administratorul judiciar sau lichidatorul. De altfel, în jurisprudenţa sa, a se vedea în acest sens Decizia nr. 461 din 2 decembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004, Curtea Constituţionalã a statuat cã exonerarea de la obligaţia de platã a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cãrui exercitare nu afecteazã nici dreptul de proprietate privatã, nici egalitatea în faţa legii. Aceste considerente sunt în concordanţã cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu cea a Curţii Constituţionale, care a stabilit cã principiul egalitãţii nu are semnificaţia uniformitãţii, fiind, deci, posibilã instituirea unui tratament juridic diferit, atunci când situaţiile diferite justificã aceasta în mod raţional şi obiectiv. Pe de altã parte, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenţa sa cã dreptul la un proces echitabil, prevãzut de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, nu este un drept absolut, statele având posibilitatea de a stabili termene de prescripţie sau de decãdere ori alte condiţii privind exercitarea acestui drept (a se vedea în acest sens Hotãrârea din 10 mai 2001, pronunţatã în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 93). De altfel, legiuitorul este îndreptãţit sã stabileascã mãsurile legislative adecvate pentru a se asigura desfãşurarea proceselor şi pentru a împiedica abuzul de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Cozamin" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.682/233/2010 al Judecãtoriei Galaţi - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 octombrie 2011.
