Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.296 din 4 octombrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.296 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 20 decembrie 2011
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Mihai Viorel Cornaciu în Dosarul nr. 6.344/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.998D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate faţã de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.015 din 8 iulie 2010, arãtând, totodatã, cã solicitarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate de modificare a textului criticat excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 20 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.344/97/2009, Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Mihai Viorel Cornaciu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã sintagma "din greşealã" din cuprinsul art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, precum şi limitarea la "vreunul din motivele de modificare sau de casare" sunt contrare art. 21 din Constituţie, deoarece sunt excluse excepţiile absolute de ordine publicã când se invocã încãlcarea unor norme cu caracter imperativ. Neincluderea în textul criticat şi a excepţiilor de ordine publicã care pot fi invocate aduce o îngrãdire accesului liber la justiţie.
    Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã opineazã cã dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, întrucât acestea se referã la motivele de admisibilitate ale contestaţiei în anulare, care este o cale extraordinarã de atac, de retractare, ce nu permite reluarea în discuţie a fondului litigiului dedus judecãţii, ci doar analizarea hotãrârii atacate cu privire la aspectele formale şi limitativ prevãzute de art. 318 şi 319 din Codul de procedurã civilã.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins: "Hotãrârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşealã sã cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
    Autorul excepţiei susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
    Asupra constituţionalitãţii textului de lege criticat, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale ca cele invocate în prezenta cauzã, Curtea s-a mai pronunţat, prilej cu care a statuat cã prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu contravin Legii fundamentale, spre exemplu, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, şi Decizia nr. 1.551 din 17 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 22 ianuarie 2010.
    Astfel, Curtea a reţinut cã art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã reglementeazã contestaţia în anulare specialã, care este o cale de atac extraordinarã, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevãzute de lege numai împotriva hotãrârilor pronunţate de instanţele de recurs. Aşa cum rezultã în mod univoc din textul de lege criticat, calea proceduralã a contestaţiei în anulare specialã poate fi utilizatã de pãrţile care au participat la soluţionarea recursului şi este limitatã la cazurile în care dezlegarea datã este rezultatul unei greşeli materiale sau al omisiunii instanţei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. În ceea ce priveşte obiectul contestaţiei în anulare specialã, acesta este format dintr-o singurã categorie de hotãrâri, respectiv doar hotãrârile pronunţate de instanţele de recurs.
    Textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, dacã legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinarã de atac, fãrã ca prin aceasta sã fie afectat liberul acces la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinarã de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi deci poate fi valorificatã numai în cazurile expres şi limitativ prevãzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbãri majore ale stabilitãţii şi securitãţii raporturilor juridice.
    De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege, precum şi art. 129, care prevede cã împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
    De asemenea, Curtea constatã cã, în speţã, din motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate rezultã cã acesta este nemulţumit şi de faptul cã normele criticate nu cuprind şi excepţiile absolute de ordine publicã, urmãrind de fapt completarea acestora, or, sub acest aspect Curtea nu este competentã sã se pronunţe, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Mihai Viorel Cornaciu în Dosarul nr. 6.344/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 octombrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu

                                    -------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice