Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.273 din 12 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 25 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ion Mladin în Dosarul nr. 24.566/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
La dosar, autorul excepţiei a depus note scrise, prin care solicitã admiterea excepţiei.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 24.566/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ion Mladin.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 132 referitoare la Statutul procurorilor şi ale art. 21 alin. (2) referitoare la exercitarea neîngrãditã a drepturilor, deoarece, potrivit Legii fundamentale, deşi procurorii îşi desfãşoarã activitatea sub control ierarhic şi al autoritãţii justiţiei, art. 278^1 din Codul de procedurã penalã impune controlul judecãtorului. De asemenea, textul criticat îngrãdeşte liberul acces la justiţie, întrucât nu permite adresarea unei noi plângeri penale la instanţa de judecatã cu privire la infracţiunea sãvârşitã în vederea efectuãrii de cercetãri judecãtoreşti independent de procuror şi de soluţia acestuia.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 cu denumirea marginalã Plângerea în faţa judecãtorului împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã din Codul de procedurã penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 524 din 11 octombrie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constituţionalã a statuat cã art. 278^1 din Codul de procedurã penalã reprezintã un rãspuns la necesitatea consacrãrii legale exprese a dreptului persoanei de a se adresa instanţei de judecatã competente atunci când este nemulţumitã de soluţia datã plângerii sale contra actelor procurorului, aşadar o concretizare a dispoziţiilor constituţionale privind dreptul de acces liber la justiţie. În vederea garantãrii dreptului la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevãzut în mod expres, în cuprinsul art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, dreptul persoanei vãtãmate de a formula plângere direct la instanţa de judecatã în cazul în care procurorul nu se conformeazã prevederilor art. 277 din Codul de procedurã penalã.
De asemenea, prin <>Decizia nr. 575 din 7 iunie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 10 iulie 2007, Curtea Constituţionalã a statuat cã principiul subordonãrii ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituţional al imparţialitãţii şi nu este de naturã sã îl împiedice pe procurorul care participã la judecarea plângerilor formulate în baza art. 278^1 din Codul de procedurã penalã sã fie imparţial atunci când plângerile sunt îndreptate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor date de superiorul sãu ierarhic, întrucât în sistemul nostru juridic, la fel ca în toate sistemele în care funcţioneazã instituţia Ministerului Public, procurorul este liber sã prezinte instanţei de judecatã concluziile pe care le considerã întemeiate potrivit legii şi ţinând seama de probele administrate în cauzã.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
În sfârşit, referitor la critica potrivit cãreia textul nu permite adresarea unei noi plângeri la instanţa de judecatã cu privire la infracţiunea sãvârşitã în vederea efectuãrii de cercetãri judecãtoreşti independent de procuror şi de soluţia acestuia, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã, deoarece echivaleazã cu modificarea şi completarea textului în sensul dorit de autor. Or, potrivit art. 61 alin. (1) şi art. 115 din Constituţie, numai Parlamentul sau, dupã caz, Guvernul este autoritate legiuitoare ordinarã sau delegatã, Curţii, prin activitatea pe care o desfãşoarã în exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 146 din Legea fundamentalã, nefiindu-i recunoscutã sau, mai bine spus, fiindu-i interzis sã se poziţioneze în postura de legiuitor pozitiv.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ion Mladin în Dosarul nr. 24.566/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
