Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.264 din 27 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) si art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a legii, in ansamblul sau    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.264 din 27 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) si art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a legii, in ansamblul sau

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 25 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul sãu, excepţie ridicatã de Lenuţa Eleonora Dumitru în Dosarul nr. 4.085/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilã şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.800D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 4.801D/2010 şi nr. 59D/2011-69D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Rozica Zbughinã, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gãlãţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stânã, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gãtej, Viorica Gheţu, Sãndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra notelor scrise de Casa Judeţeanã de Pensii Vrancea în dosarele nr. 59D/2011, nr. 60D/2011, nr. 62D/2011, nr. 64D/2011 şi nr. 66D/2011, prin care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi pãstrarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 124D/2011 şi nr. 209D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010, excepţie ridicatã de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 321D/2011-323D/2011 şi nr. 363D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, excepţie ridicatã de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 752D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicatã de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se prezintã avocatul Louise Gheorghe pentru autorul excepţiei. Lipsesc pãrţile Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Guvernul României, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 4.800D/2010, 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 şi 752D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Partea prezentã este de acord cu conexarea dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexãrii dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.801D/2010, 59D/2011-69D/2011, 124D/2011, 209D/2011, 321D/2011-323D/2011, 363D/2011 şi nr. 752D/2011 la Dosarul nr. 4800D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului pãrţii prezente, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã şi personalul auxiliar din justiţie contribuie la înfãptuirea actului de justiţie, astfel cã se impune un tratament juridic identic cu cel aplicabil magistraţilor, prin acordarea pensiei de serviciu.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin încheierile din 7 şi 14 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010, Tribunalul Vrancea - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul sãu.
    Excepţia a fost ridicatã de Lenuţa Eleonora Dumitru, Rozica Zbughinã, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gãlãţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stânã, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gãtej, Viorica Gheţu, Sãndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman cu prilejul soluţionãrii unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.
    Prin încheierile din 13 decembrie 2010 şi 24 ianuarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
    Excepţia a fost ridicatã de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc cu prilejul soluţionãrii unor contestaţii privind decizia de pensionare.
    Prin încheierile din 14 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
    Excepţia a fost ridicatã de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr cu prilejul soluţionãrii unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.
    Prin Încheierea din 31 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 10.237/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor.
    Excepţia a fost ridicatã de Maria Dima cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia aratã, în esenţã, cã cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 873/2010, referitor la statutul special al magistraţilor, sunt aplicabile şi în privinţa personalului auxiliar din justiţie, care are aceleaşi obligaţii şi interdicţii ca magistraţii, este supus aceloraşi riscuri şi este dedicat aceluiaşi scop, înfãptuirea justiţiei. De asemenea, susţin cã textele de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivitãţii legii civile. În acest sens, aratã cã prevederile Legii nr. 119/2010 abrogã, în mod retroactiv, dispoziţiile legale în temeiul cãrora a fost stabilit anterior dreptul la pensie specialã. Totodatã, este încãlcat dreptul de proprietate privatã. Astfel, dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încã din perioada activã a vieţii individului, prin contribuţia la sistemul asigurãrilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivã a vieţii asiguratului, sã plãteascã o pensie al cãrei cuantum se stabileşte în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul ieşirii la pensie. Prin urmare, dreptul la pensie reprezintã o creanţã asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, astfel, o încãlcare a dreptului de proprietate, dar şi a principiului neretroactivitãţii legii civile. În acest sens, sunt invocate cele statuate de Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 57/2006 şi Decizia nr. 120/2007, referitor la interdicţia legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în platã. În sfârşit, susţin cã dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent, cuantumul pensiei fiind considerabil diminuat.
    Tribunalul Vrancea - Secţia civilã considerã cã prevederile de lege criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie în mãsura în care înlãturã drepturi ce s-au nãscut sub imperiul legii vechi. De asemenea, considerã cã se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei.
    Tribunalul Constanţa - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    Tribunalul Timiş - Secţia civilã aratã cã nu-şi poate exprima opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât numai Curtea Constituţionalã are competenţa de a stabili conformitatea dispoziţiilor de lege cu textele constituţionale.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 47 din Constituţie.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizeazã probleme de politicã legislativã în domeniul pensiilor, precum şi de aplicare a legii, aspecte ce excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cãrora:
    - Art. 1 lit. c): "Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmãtoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare: [...]
    c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea;";
    - Art. 3: "(1) Pensiile prevãzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în platã, se recalculeazã prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecãrei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevãzut de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevãzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determinã considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevãzute de Legea nr. 19/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (3) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se elaboreazã metodologia de recalculare a pensiilor prevãzute la art. 1, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului."
    De asemenea, autorii excepţiei criticã Legea nr. 19/2010, în ansamblul sãu.
    Autorii excepţiei considerã cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 referitor la nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 124 alin. (3) referitor la înfãptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecãtorilor, art. 132 privind statutul procurorilor şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeanã. De asemenea, considerã cã sunt încãlcate dispoziţiile art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în regimurile profesionale de securitate socialã, ale Directivei nr. 96/97/CE pentru modificarea Directivei 86/378/CEE, ale Directivei 79/7/CE privind implementarea progresivã a principiului egalitãţii de tratament între bãrbaţi şi femei în domeniul securitãţii sociale, ale Directivei Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasialã sau etnicã, ale Directivei Consiliului 2000/78/CE implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasialã sau etnicã, precum şi ale Cartei Sociale Europene revizuite.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate prin raportare la criticile vizând încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constatã cã, în esenţã, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicitã declararea ca neconstituţionale a textelor de lege criticate pentru raţiuni asemãnãtoare celor invocate în Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, referitor la statutul magistraţilor.
    Faţã de acestea, Curtea reţine cã, deşi ţinut de obligaţii şi interdicţii asemãnãtoare acestora, personalul auxiliar din justiţie are un statut diferit de cel al magistraţilor. Astfel, deşi ambele categorii profesionale sunt dedicate înfãptuirii justiţiei, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecãtorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemaţi ca, în procesul de înfãptuire a justiţiei, sã apere interesele generale, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. Cât priveşte personalul auxiliar, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea şi al personalului care funcţioneazã în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004 aratã cã "În înfãptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti constituie un sprijin pentru judecãtori şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectã a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfãşurare a întregii activitãţi a instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor de pe lângã acestea."
    În plus, Curtea constatã cã independenţa judecãtorilor, respectiv imparţialitatea procurorilor se bucurã de o consacrare constituţionalã, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituţia nu are astfel de prevederi. Incontestabil cã toate categoriile de pensii speciale la care se referã Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurãri deosebite ţinând de statutul şi activitatea desfãşuratã de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873/2010, a reţinut doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la magistraţi, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituţional.
    Prin decizia mai sus amintitã, Curtea s-a pronunţat şi cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Legii fundamentale care consacrã dreptul la pensie, dreptul de proprietate privatã, precum şi principiul neretroactivitãţii legii civile. În acest sens, a reţinut cã "pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementatã printr-o lege specialã, are douã componente, şi anume pensia contributivã şi un supliment din partea statului. Partea contributivã a pensiei de serviciu se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de stat, pe când partea care depãşeşte acest cuantum se suportã din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurãrilor sociale şi nu se subsumeazã dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie." De asemenea, Curtea a arãtat cã "în conceptul de «drepturi câştigate» pot intra doar prestaţiile deja realizate pânã la intrarea în vigoare a noii reglementãri. Prin urmare, numai dacã legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încãlcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie."
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 873/2010 îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
    Cât priveşte critica privind legea în ansamblul sãu, Curtea constatã cã autorii excepţiei nu aduc argumente noi faţã de cele invocate cu privire la dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010. Prin urmare, sunt aplicabile aceleaşi considerente de constituţionalitate ca şi cele reţinute mai sus.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii, în ansamblul sãu, excepţie ridicatã de Lenuţa Eleonora Dumitru, Rozica Zbughinã, Veronica Racoveanu, Carmen Elena Antohi, Cleopatra Gãlãţeanu, Georgeta Bazilescu, Cornelia Stânã, Iuliana Raban, Georgeta Spânu, Maria Gãtej, Viorica Gheţu, Sãndica Bolboceanu şi Gheorghi Gherman în dosarele nr. 4.085/91/2010, nr. 4.083/91/2010, nr. 4.069/91/2010, nr. 4.076/91/2010, nr. 4.267/91/2010, nr. 3.960/91/2010, nr. 4.062/91/2010, nr. 4.087/91/2010, nr. 4.079/91/2010, nr. 4.088/91/2010, nr. 4.339/91/2010, nr. 4.064/91/2010 şi nr. 4.166/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Secţia civilã, de Viorica Trandafir şi Daniela Manuc în dosarele nr. 11.826/118/2010 şi nr. 11.965/118/2010 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilã, de Ana Rites, Viorica Secara, Maria Constantinescu şi Lucia Hohr în dosarele nr. 8.002/30/2010, nr. 8.004/30/2010, nr. 8.015/30/2010 şi nr. 8.016/30/2010 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã şi de Maria Dima în Dosarul nr. 10.237/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 septembrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                  -------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice