Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi art. 86^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Florin Anghel în Dosarul nr. 9.084/118/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã se solicitã modificarea textelor de lege criticate, aspect care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 9.084/118/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi art. 86^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Florin Anghel.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece împrejurarea cã a fost sancţionat anterior, în timpul minoritãţii, cu o pedeapsã mai mare de un an, nu poate sã conducã la ineficienţa suspendãrii condiţionate sub supraveghere.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã este neîntemeiatã, fiind atributul legiuitorului stabilirea regimului sancţionator în cazul infracţiunilor şi, implicit, impunerea unor restrângeri faţã de antecedenţa penalã a unor fãptuitori.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate nu încalcã prevederile art. 21 şi 124 din Constituţie. În ceea ce priveşte art. 53 şi 57 din Legea fundamentalã, aratã cã nu sunt incidente în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 şi art. 86^1 din Codul penal, având urmãtorul cuprins:
- Art. 38: Condamnãrile care nu atrag starea de recidivã: "La stabilirea stãrii de recidivã nu se ţine seama de hotãrârile de condamnare privitoare la:
a) infracţiunile sãvârşite în timpul minoritãţii;
a^1) infracţiunile sãvârşite din culpã;
b) infracţiunile amnistiate;
c) faptele care nu mai sunt prevãzute ca infracţiuni de legea penalã.
De asemenea, nu se ţine seama de condamnãrile pentru care a intervenit reabilitarea, sau în privinţa cãrora s-a împlinit termenul de reabilitare.";
- Art. 86^1: Condiţiile de aplicare a suspendãrii executãrii pedepsei sub supraveghere: "Instanţa poate dispune suspendarea executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacã sunt întrunite urmãtoarele condiţii:
a) pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult 4 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afarã de cazurile când condamnarea intrã în vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 38;
c) se apreciazã, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul sãu dupã comiterea faptei, cã pronunţarea condamnãrii constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fãrã executarea pedepsei, condamnatul nu va mai sãvârşi infracţiuni.
Suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere poate fi acordatã şi în cazul concursului de infracţiuni, dacã pedeapsa aplicatã este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevãzute în alin. 1 lit. b) şi c).
[...]
Dispoziţiile art. 81 alin. 5 şi 6 se aplicã şi în cazul suspendãrii executãrii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere."
Se susţine cã aceste prevederi legale încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor şi libertãţilor şi ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra dispoziţiilor art. 86^1 din Codul penal, reţinând cã suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei nu reprezintã un drept al persoanei, ci doar o mãsurã de individualizare a executãrii pedepsei, care oferã inculpatului numai o vocaţie, iar nu un drept de a beneficia de aceastã mãsurã. Fiind o creaţie a legiuitorului, este firesc ca acesta sã determine nu numai condiţiile suspendãrii condiţionate a executãrii pedepsei, dar şi sfera de incidenţã a mãsurii. (<>Decizia nr. 144 din 21 februarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 17 martie 2008). Considerentele care au fundamentat decizia pronunţatã anterior de Curte sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi.
De altfel, autorul excepţiei ridicã o problemã de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor art. 86^1 din Codul penal în raport cu cele ale art. 38 din acelaşi cod, în cauza dedusã judecãţii. Aceste aspecte intrã însã în competenţa instanţelor de judecatã, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai cu privire la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizatã.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 şi art. 86^1 din Codul penal, excepţie ridicatã de Florin Anghel în Dosarul nr. 9.084/118/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 octombrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
