Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 1.260 din 27 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale si ale art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 1.260 din 27 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale si ale art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 12 ianuarie 2012

Comenteaza legea

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale şi art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "J.P. Smeici Consulting" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.677/325/2010 al Judecãtoriei Timişoara şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.611D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 123 din 1 februarie 2011 şi nr. 131 din 1 februarie 2011.

                          CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 10 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.677/325/2010, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 pct. 1 şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale şi ale art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
    Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "J.P. Smeici Consulting" - S.R.L. din Timişoara într-o cauzã având ca obiect o contestaţie la executare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate au caracter retroactiv, întrucât stabilesc grile de impozitare în funcţie de veniturile pe care contribuabilii le-au avut la data de 31 decembrie 2008.
    De asemenea, autorul excepţiei susţine faptul cã impozitul pe profitul minim trebuia reglementat prin lege, nu prin ordonanţã de urgenţã, deoarece abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanţe este limitatã.
    Judecãtoria Timişoara apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                           CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, precum şi prevederile art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, astfel cum au fost modificate prin art. 32 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009: "Prevederile art. 32-34 intrã în vigoare la data de 1 mai 2009.";
    - Art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal: "Impozit minim
    (1) Contribuabilii care desfãşoarã activitãţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeazã aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cãrora impozitul pe profit datorat pentru activitãţile prevãzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
    (2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e), art. 15 şi 38, în cazul cãrora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzãtoare, prevãzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.
    (3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzãtoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt urmãtoarele:


 ┌─────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
 │    Venituri totale anuale       │   Impozit minim anual    │
 │              (lei)              │          (lei)           │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │             0-52.000            │           2.200          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │          52.001-215.000         │           4.300          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │         215.001-430.000         │           6.500          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │       430.001-4.300.000         │           8.600          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │     4.300.001-21.500.000        │          11.000          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │    21.500.001-129.000.000       │          22.000          │
 ├─────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
 │       Peste 129.000.001         │          43.000          │
 └─────────────────────────────────┴──────────────────────────┘

    (4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevãzutã la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursã, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:
    a) veniturile din variaţia stocurilor;
    b) veniturile din producţia de imobilizãri corporale şi necorporale;
    c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
    d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementãrilor legale;
    e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorãrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementãrilor legale;
    f) veniturile realizate din despãgubiri de la societãţile de asigurare;
    g) veniturile prevãzute la art. 20 lit. d).
    (5) Contribuabilii prevãzuţi la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueazã pentru trimestrele I-III comparaţia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevãzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzãtor pentru trimestrul respectiv, prin împãrţirea impozitului minim anual la 12 şi înmulţirea cu numãrul de luni aferente trimestrului respectiv. În situaţia în care perioada impozabilã începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitul minim prevãzut la alin. (3) se recalculeazã corespunzãtor numãrului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueazã comparaţia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevãzut la alin. (3).
    (6) În situaţia în care perioada impozabilã începe sau se încheie în cursul anului, pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueazã comparaţia impozitului pe profit aferent perioadei respective cu impozitul minim anual prevãzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzãtor pentru aceeaşi perioadã.
    (7) Nu sunt obligaţi la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)-(4) contribuabilii care se aflã în urmãtoarele situaţii:
    a) se aflã în procedura insolvenţei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii;
    b) se aflã în dizolvare, de la data înregistrãrii acestei menţiuni în registrul comerţului sau la instanţele judecãtoreşti, potrivit legii.
    Pentru contribuabilii care se dizolvã de plin drept ca urmare a expirãrii duratei de existenţã prevãzute în actul constitutiv sau, dupã caz, în actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim opereazã de la data dizolvãrii prevãzute în aceste acte. Nu intrã sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se aflã în dizolvare fãrã lichidare."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4) - Statul român, art. 15 alin. (2) - Universalitatea şi art. 139 - Impozite, taxe şi alte contribuţii.
    Ulterior sesizãrii Curţii, prevederile alin. (2)-(7) ale art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal au fost abrogate de art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 87/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din data de 30 septembrie 2010.
    Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit cã sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, este constituţionalã în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale cãror efecte juridice continuã sã se producã şi dupã ieşirea lor din vigoare.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile legale criticate îşi produc în continuare efectele juridice în virtutea principiului tempus regit actum. În acest caz, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea acestor dispoziţii legale, chiar dacã ele nu mai sunt în vigoare la data pronunţãrii prezentei decizii.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 18 din Codul fiscal, precum şi reglementarea prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 a unor mãsuri în domeniul politicii fiscale, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009 şi prin Decizia nr. 850 din 23 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2011, cã, în ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea prevederilor art. 139 din Constituţie, termenul "numai" folosit de prevederile constituţionale are semnificaţia de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite şi taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forţã juridicã, legii. În aceastã categorie nu intrã ordonanţele emise de Guvern, ci hotãrârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executãrii legilor, ordinele miniştrilor etc. A spune cã sintagma "numai" exclude posibilitatea adoptãrii de ordonanţe, fiind un domeniu rezervat legii organice, înseamnã a adãuga la Constituţie.
    Curtea a mai constatat cã dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009, care adoptã drept bazã de calcul veniturile realizate la 31 decembrie 2008, nu sunt de naturã sã încalce principiul neretroactivitãţii legii civile, prevãzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal iau în considerare veniturile totale anuale care se încadreazã între anumite marje şi doar aplicarea impozitãrii urma sã se facã cu 1 mai 2009, respectiv de la o datã ulterioarã publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009, în conformitate cu art. 78 din Constituţia României.
    Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea nu a putut reţine nici încãlcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentalã.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                   CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                       În numele legii
                           DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul 2009 şi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale şi art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "J.P. Smeici Consulting" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.677/325/2010 al Judecãtoriei Timişoara.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 septembrie 2011.

             PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                  Magistrat-asistent-şef,
                 Mihaela Senia Costinescu

                        --------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Curtea Constitutionala, DECIZIE nr. 1.260 din 27 septembrie 2011

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"