Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.247 din 18 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 si 12, art. 8 alin. (7) si ale art. 33 alin. (2), (4) si (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 19 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 8 alin. (7) şi ale <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Intercon Construct Impex" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 29.835/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, pe de o parte, ca inadmisibilã în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (1), <>art. 3 pct. 1 şi 12 din Legea nr. 85/2006 , invocând în acest sens <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 393/2008 , şi, pe de altã parte, ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 33 alin. (2), (4) şi (6) şi ale <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , cu referire la <>Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.051/2007 şi nr. 177/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 mai 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 29.835/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 8 alin. (7) şi ale <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Intercon Construct Impex" - S.R.L. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 3 pct. 1 şi 12 din Legea nr. 85/2006 "induc un caracter imperativ al procedurii", nu instituie în sarcina creditorului nicio obligaţie de a dovedi starea de insolvenţã a debitorului şi stabilesc un prag prea mic pentru a determina insolvenţa.
Art. 3 şi 33 din lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, întrucât limiteazã dreptul debitorului de a solicita reorganizarea judiciarã dacã a contestat, în prealabil, starea de insolvenţã, iar contestaţia sa a fost respinsã. În ceea ce priveşte prevederile art. 8 alin. (7) din lege, acestea sunt neconstituţionale, deoarece aceste dispoziţii, care derogã de la dispoziţiile <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , au fost introduse printr-o lege ordinarã care nu poate modifica sau deroga de la prevederi dintr-o lege organicã.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã apreciazã cã specificul procedurii insolvenţei impune reguli de procedurã derogatorii de la dreptul comun, dar aceste dispoziţii corespund normelor constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 8 alin. (7) şi ale <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1 alin. (1): "Procedura generalã prevãzutã de prezenta lege se aplicã urmãtoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţã sau de insolvenţã iminentã, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (2) lit. c) şi d):
1. societãţile comerciale;
2. societãţile cooperative;
3. organizaţiile cooperatiste;
4. societãţile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice altã persoanã juridicã de drept privat care desfãşoarã şi activitãţi economice.";
- Art. 3 pct. 1 şi 12: "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
1. insolvenţã este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazã prin insuficienţa fondurilor bãneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumatã ca fiind vãditã atunci când debitorul, dupã 30 de zile de la scadenţã, nu a plãtit datoria sa faţã de unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentã atunci când se dovedeşte cã debitorul nu va putea plãti, la scadenţã, datoriile exigibile angajate, cu fondurile bãneşti disponibile la data scadenţei;[...]
12. valoare-prag reprezintã cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusã cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii pe economie;";
- Art. 8 alin. (7): "Prin derogare de la <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, judecãtorul-sindic va putea sã nu dispunã suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a cãror neconstituţionalitate se invocã au fãcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţionalã.";
- Art. 33 alin. (2), (4) şi (6): "(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sã conteste, fie sã recunoascã existenţa stãrii de insolvenţã. Dacã debitorul contestã starea de insolvenţã, iar contestaţia sa este ulterior respinsã, el nu va mai avea dreptul sã solicite reorganizarea judiciarã.[...]
(4) Dacã judecãtorul-sindic stabileşte cã debitorul este în stare de insolvenţã, îi va respinge contestaţia şi va deschide, printr-o sentinţã, procedura generalã, situaţie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de cãtre administratorul judiciar sau de cãtre creditorii deţinând împreunã sau separat minimum 20% din valoarea masei credale şi numai dacã aceştia îşi exprimã intenţia de a depune un plan în termenul prevãzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).[...]
(6) Dacã debitorul nu contestã, în termenul prevãzut la alin. (2), cã ar fi în stare de insolvenţã şi îşi exprimã intenţia de a-şi reorganiza activitatea, judecãtorul-sindic va da o sentinţã de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaraţia debitorului, fãcutã pânã la data pronunţãrii sentinţei, rezultã cã acesta se încadreazã în una dintre categoriile prevãzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecãtorul-sindic va pronunţa o sentinţã de deschidere a procedurii simplificate."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considerã cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 9, referitoare la sindicate, patronate şi asociaţii profesionale, art. 21, referitoare la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) care garanteazã dreptul de proprietate privatã, art. 45 privitoare la libertatea economicã, art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 57 cu privire la exercitarea drepturilor şi libertãţilor, art. 73 alin. (3) referitor la domeniul de reglementare al legii organice, art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecãtoreşti, art. 135 alin. (2) care garanteazã libertatea comerţului, art. 142 alin. (1) potrivit cãruia Curtea Constituţionalã este garantul supremaţiei Constituţiei, art. 146, referitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale, şi în art. 147 cu privire la deciziile Curţii Constituţionale.
Având în vedere modul în care a fost formulatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 1 şi 12, Curtea observã cã autorul acesteia, fãrã sã susţinã concret în ce constã încãlcarea prevederilor constituţionale menţionate, criticã, de fapt, modalitatea de redactare a textelor de lege. Or, astfel de critici nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate, având în vedere dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi ale <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 s-a mai pronunţat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 1.138/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, constatând netemeinicia criticilor formulate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã, în ceea ce priveşte art. 3 pct. 1 lit. a), acesta instituie "o prezumţie de insolvenţã pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilã dupã 30 de zile de la scadenţã. Instituirea acestei prezumţii, cu consecinţa rãsturnãrii probei în sarcina debitorului, este justificatã însã de necesitatea asigurãrii celeritãţii în desfãşurarea procedurii insolvenţei, principiu recunoscut pentru desfãşurarea raporturilor de drept comercial, cât şi de nevoia de a se evita obligaţia creditorului de a dovedi starea de insolvenţã, fapt ce ar fi imposibil în condiţiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului şi la datele privind disponibilitãţile bãneşti ale acestuia. [...]
În acest sens, Curtea a reţinut cã, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucurã de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecatã, putând institui prevederi speciale în vederea reglementãrii unor situaţii deosebite. O situaţie deosebitã o reprezintã şi starea de insolvenţã cauzatã de culpa debitorului constând în neplata unei creanţe certe, lichide şi exigibile, având un anumit cuantum, într-un termen de 30 de zile, şi care, sub imperiul celeritãţii specifice soluţionãrii raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor."
Cu privire la critica de neconstituţionalitate a <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 , Curtea a constatat cã aceasta are în vedere, de fapt, "doar interzicerea debitorului de a mai solicita reorganizarea judiciarã dupã ce anterior a contestat existenţa stãrii de insolvenţã, iar contestaţia i-a fost respinsã.[...] Curtea reţine cã garantarea libertãţii economice trebuie sã aibã loc, în mod egal, pentru toţi cei care desfãşoarã o activitate economicã. Astfel, garantarea drepturilor comercianţilor debitori nu poate aduce prejudicii drepturilor creditorilor. Prin urmare, limitarea exerciţiului unor drepturi ale debitorilor care nu şi-au exercitat voluntar obligaţiile de platã apare ca justificatã cu prilejul desfãşurãrii procedurii insolvenţei, ce urmãreşte tocmai acoperirea pasivului acestora, prin satisfacerea creanţelor creditorilor.
Restrângerea anumitor drepturi ale debitorului nu duce însã la dispariţia totalã a acelor drepturi. Astfel, debitorul are posibilitatea de a opta între acceptarea soluţiei cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei şi propunerea unui plan de reorganizare sau contestarea soluţiei de deschidere a procedurii insolvenţei, contestare care însã nu trebuie sã tindã spre o simplã tergiversare a cauzei. În plus, chiar dacã va fi respinsã contestaţia, un plan de reorganizare va putea fi propus de administratorul-judiciar sau de cãtre creditori. Astfel, Curtea observã cã legea pune la dispoziţie mai multe cãi prin care debitorul îşi poate valorifica drepturile sale, inclusiv prin exercitarea accesului liber la justiţie".
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 , Curtea constatã cã, prin <>Decizia nr. 1.051 din 13 noiembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007 s-a mai pronunţat, respingând critica cu un atare obiect. Cu acel prilej, a reţinut cã nu este încãlcat art. 142 alin. (1) din Constituţie, precum şi cã, prin derogare de la dispoziţiile <>art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , reglementarea criticatã corespunde scopului şi caracterului special al procedurii insolvenţei, asigurând celeritatea necesarã procedurii, fãrã a leza în vreun fel rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi de unicã autoritate de jurisdicţie constituţionalã în România. Prin aceeaşi decizie, s-a mai reţinut cã dispoziţiile <>art. 8 din Legea nr. 85/2006 constituie norme de procedurã a cãror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intrã în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituţionale, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate sã stabileascã şi reguli de procedurã speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Totodatã, s-a constatat cã procedura insolvenţei este o procedurã specialã, caracterizatã de celeritate şi care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmãrind în acelaşi timp valorificarea cu eficienţã sporitã a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o mãsurã cât mai mare a creanţelor creditorilor. Aşa fiind, Curtea a statuat cã prin art. 8 alin. (7) din lege sunt respectate principiile constituţionale înscrise la art. 1 alin. (5) şi art. 142 alin. (1) din Legea fundamentalã.
Referitor la critica potrivit cãreia obiectul de reglementare al <>Legii nr. 85/2006 face parte din sfera legilor ordinare, iar <>Legea nr. 47/1992 , de la care textul criticat face derogare, este lege organicã, Curtea constatã cã, potrivit menţiunii din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, Legea privind procedura insolvenţei "a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã". Or, art. 75 din Constituţie dispune cu privire la "Sesizarea Camerelor", iar art. 76 alin. (1) din aceasta dispune cã "Legile organice şi hotãrârile privind regulamentele Camerelor se adoptã cu votul majoritãţii membrilor fiecãrei Camere". În consecinţã, <>Legea nr. 85/2006 fiind adoptatã cu respectarea acestor prevederi constituţionale, critica referitoare la încãlcarea art. 73 alin. (3) din Constituţie privind domeniile de reglementare prin lege organicã este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 3 pct. 1 şi 12, art. 8 alin. (7) şi ale <>art. 33 alin. (2), (4) şi (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Intercon Construct Impex" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 29.835/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
