Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.239 din 22 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.239 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 811 din 16 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Constantin Greşoiu în Dosarul nr. 7.791/62/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care formeazã obiectul Dosarului nr. 4.660D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, arãtând cã, în realitate, se contestã o eventualã necorelare legislativã care a determinat interpretãri diferite ale textului legal criticat.

                                     CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.791/62/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Constantin Greşoiu într-o cauzã care vizeazã, printre altele, stabilirea vârstei de pensionare a autorului excepţiei.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se solicitã Curţii Constituţionale "sã arate interpretarea constituţionalã corectã a cumulului reducerii vârstei de pensionare pentru limitã de vârstã prevãzutã de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 cu prevederile art. 48 alin. (1) şi art. 42 alin. (1) din Legea nr. 19/2000".
    Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã dispoziţiile legale criticate, prin prisma soluţiei pronunţate de cãtre instanţa de fond, nu constituie o încãlcare a prevederilor generale din Constituţie.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care are urmãtorul cuprins: "(5) Reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulatã cu celelalte reduceri prevãzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special".
    Autorul excepţiei solicitã Curţii Constituţionale "sã arate interpretarea constituţionalã corectã" a dispoziţiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000, fãrã a indica, în mod expres, vreun text din aceasta sau fãrã a formula vreo criticã de neconstituţionalitate.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, şi Decizia nr. 566 din 4 decembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, a statuat cã, potrivit prevederilor cuprinse în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituţionale acele prevederi legale care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei, iar potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederii atacate numai în limitele sesizãrii. Curtea a arãtat cã neindicarea de cãtre autorul excepţiei a normei constituţionale pentru care considerã cã textul legal atacat este neconstituţional constituie un motiv de respingere a excepţiei, întrucât ea nu constituie o veritabilã excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Aceastã consecinţã se impune întrucât instanţa constituţionalã nu se poate substitui pãrţii în privinţa invocãrii motivului de neconstituţionalitate, pentru cã un control din oficiu este inadmisibil, întrucât controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate nu se poate exercita decât la sesizare.
    Astfel, prin deciziile menţionate, Curtea a arãtat cã, în absenţa indicãrii vreunui text constituţional încãlcat, instanţa de judecatã ar fi trebuit sã fie cea care sã califice în final cererea pãrţii ca fiind sau nu o veritabilã excepţie de neconstituţionalitate în sensul art. 146 lit. d) din Constituţie. În lipsa indicãrii unui text constituţional încãlcat, ca cerinţã minimã, este evident cã cererea pãrţii nu putea fi calificatã ca fiind o excepţie de neconstituţionalitate în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar instanţa de judecatã nu ar fi trebuit sã sesizeze Curtea Constituţionalã, ci sã o respingã ca inadmisibilã în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Eventual, instanţa de judecatã, ţinând cont de rolul sãu activ, ar fi trebuit sã îi punã în vedere pãrţii sã îşi motiveze cererea pentru a putea sesiza Curtea Constituţionalã cu o excepţie de neconstituţionalitate.
    Întrucât şi în cauza de faţã se constatã o încãlcare a exigenţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cele arãtate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis.
    Mai mult, Curtea reţine cã aspectele învederate de autorul excepţiei sunt chestiuni de aplicare şi interpretare a legii, a cãror soluţionare ţine de competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167^1 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Constantin Greşoiu în Dosarul nr. 7.791/62/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 septembrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                  Benke Karoly

                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016