Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.230 din 20 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 77 si art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi <>art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rio Bucovina" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 38.040/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, reprezentat de Raluca Pãşcuţ, şi partea Mihaela Gorodin.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã textele de lege criticate încalcã accesul liber la justiţie şi aduc atingere dreptului de proprietate al angajatorului.
Partea Mihaela Gorodin solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 iulie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 38.040/3/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi <>art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Rio Bucovina" - S.R.L. din Bucureşti cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate de Mihaela Gorodin împotriva deciziei de concediere emise de autorul excepţiei.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţã, cã art. 77 din Codul muncii este contrar prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât îngrãdeşte dreptul angajatorului de a invoca în apãrarea poziţiei sale şi a intereselor sale legitime şi alte motive decât cele enumerate în decizia de concediere. De asemenea, considerã cã art. 78 alin. (2) din Codul muncii, referitor la obligarea, prin hotãrârea instanţei de judecatã, ca angajatorul sã punã la dispoziţia angajatului concediat funcţia deţinutã anterior, aduce atingere dreptului de proprietate privatã şi principiului libertãţii economice, precum şi prevederilor art. 57 din Constituţie referitoare la exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi libertãţilor constituţionale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã posibilitatea invocãrii de cãtre angajator a unor noi motive, altele decât cele cuprinse în decizia de concediere, ar încãlca principiul judecãrii cu prioritate a litigiilor de muncã. De asemenea, aratã cã repunerea pãrţilor în situaţia anterioarã reprezintã finalitatea judecãţii pentru salariat, iar dacã acesta nu şi-ar primi drepturile bãneşti, ca şi cum mãsura nelegalã a concedierii nu ar fi existat, atunci judecata ar fi lipsitã de finalitate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, aratã cã art. 77 din Codul muncii reprezintã norme de procedurã în deplinã concordanţã cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, conform cãrora stabilirea procedurii de judecatã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului, precum şi cu art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care consacrã exercitarea neîngrãditã a dreptului la muncã şi protecţia socialã a salariaţilor. De asemenea, aratã cã fãrã dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Codul muncii nu s-ar asigura repararea prejudiciului salariatului constând în atingerea exerciţiului dreptului la muncã şi nici stabilitatea raporturilor juridice de muncã, în considerarea specificitãţii acestora. În sfârşit, aratã cã libertatea economicã nu poate constitui fundament al încãlcãrii dispoziţiilor legale ce reglementeazã concedierea personalului.
Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, aratã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
- Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
- Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 77 şi <>art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cãrora:
- Art. 77: "În caz de conflict de muncã angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.";
- Art. 78 alin. (2): "La solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune pãrţile în situaţia anterioarã emiterii actului de concediere."
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare urmãtoarelor dispoziţii constituţionale: art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 45 privind libertatea economicã şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertãţilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 378 din 30 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2004, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Codul muncii, reţinând cã "acestea constituie norme de procedurã, determinând limitele examinãrii legalitãţii şi temeiniciei deciziei de concediere, respectiv mijloacele procedurale pe care le pot folosi pãrţile în dovedirea susţinerilor lor.
Aceste dispoziţii legale se aflã însã în deplinã concordanţã cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, conform cãrora stabilirea procedurii de judecatã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. Astfel, în cazul conflictelor de muncã, determinate de concedierea angajaţilor, instanţa judecãtoreascã va examina legalitatea şi temeinicia deciziei de concediere în raport cu motivele de fapt şi de drept precizate de angajator în acea decizie, faţã de care salariatul şi-a pregãtit şi formulat apãrãrile. Ca atare, orice alte motive de fapt şi de drept invocate ulterior nu pot influenţa legalitatea şi temeinicia deciziei contestate, care se raporteazã la momentul emiterii deciziei."
Prin <>Decizia nr. 269 din 12 mai 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 21 iunie 2005, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate a art. 78 alin. (2) din Codul muncii, a statuat cã "repunerea pãrţilor în situaţia anterioarã nu lezeazã în niciun mod dreptul de proprietate al angajatorului, drept care trebuie exercitat cu respectarea conţinutului şi limitelor sale, stabilite de lege. Fãrã posibilitatea repunerii pãrţilor în situaţia anterioarã concedierii, atingerea adusã dreptului la muncã al salariatului nu s-ar repara şi nu s-ar asigura stabilitatea raporturilor la muncã.
În ceea ce priveşte art. 45 din Constituţie, acesta garanteazã accesul liber al oricãrei persoane la o activitate economicã, libera iniţiativã şi exercitarea acestora în condiţiile legii. Curtea reţine însã cã aceste prevederi constituţionale nu îl îndreptãţesc pe angajator, proprietar al unei firme, sã acţioneze în mod arbitrar, nesocotind dispoziţiile legale referitoare la organizarea şi funcţionarea firmei respective, inclusiv cele referitoare la angajarea şi concedierea personalului.
Pentru aceleaşi argumente, nu poate fi reţinutã nici critica autorului excepţiei privind încãlcarea prevederilor art. 57 din Constituţie, referitoare la obligaţia exercitãrii drepturilor şi libertãţilor constituţionale cu bunã-credinţã, fãrã încãlcarea drepturilor şi a libertãţilor altora."
Întrucât în cauzã nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi <>art. 78 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Rio Bucovina" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 38.040/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
