Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.227 din 29 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 230 si ale art. 249 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 27 octombrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 230 şi ale art. 249 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alexandru Tudor Georgescu în Dosarul nr. 5.602/299/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 5.602/299/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 230 şi ale art. 249 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Alexandru Tudor Georgescu cu ocazia soluţionãrii recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsã plângerea împotriva unei ordonanţe de scoatere de sub urmãrire penalã prin care a fost aplicatã o sancţiune cu caracter administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate, întrucât permit procurorului sã dispunã sancţiuni cu caracter administrativ, încalcã dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, egalitatea în faţa legii, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la înfãptuirea justiţiei, instanţele judecãtoreşti, conflictul temporal de legi, respectiv raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern în materia drepturilor omului.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penalã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autor.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 230 şi art. 249 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale, întrucât nu încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 230 şi ale art. 249 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- Art. 230: "Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanţã scoaterea de sub urmãrire penalã şi înştiinţeazã despre aceasta, când este cazul, persoana care a fãcut sesizarea.";
- Art. 249: "Scoaterea de sub urmãrirea penalã are loc când se constatã existenţa vreunuia dintre cazurile prevãzute în art. 10 lit. a)-e) şi existã învinuit sau inculpat în cauzã.
Dispoziţiile art. 242-246 şi 248 se aplicã în mod corespunzãtor şi în procedura scoaterii de sub urmãrire.
În cazul prevãzut în art. 10 lit. b^1) procurorul se pronunţã prin ordonanţã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei, ale art. 126 privind instanţele judecãtoreşti şi ale art. 154 alin. (1) referitoare la conflictul temporal de legi, precum şi ale art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. I-3 alin. 1 teza a doua, ale art. II-80 şi ale art. II-107 alin. 2 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, aceste din urmã dispoziţii privind egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 230 şi ale art. 249 din Codul de procedurã penalã reglementeazã posibilitatea procurorului de a dispune prin ordonanţã scoaterea de sub urmãrire penalã, ceea ce nu echivaleazã însã cu o atingere adusã dreptului la un proces echitabil, deoarece rezoluţiile şi ordonanţele procurorului de netrimitere în judecatã, inclusiv ordonanţa de scoatere de sub urmãrire penalã şi de aplicare a unei sancţiuni cu caracter administrativ, sunt acte supuse cenzurii instanţei de judecatã, la plângerea persoanei interesate, potrivit procedurii instituite prin art. 278^1 din Codul de procedurã penalã.
Prin urmare, Curtea nu poate reţine criticile referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), art. 124 şi ale art. 126, respectiv a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea fundamentalã, ale art. 8 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, precum şi ale art. I-3 alin. 1 teza a doua, ale art. II-80 şi ale art. II-107 alin. 2 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu sunt aplicabile în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 230 şi ale art. 249 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Alexandru Tudor Georgescu în Dosarul nr. 5.602/299/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
