Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.227 din 20 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 299 raportate la art. 377, art. 282^1 alin. 1 raportate la art. 112 pct. 3, art. 302^1, art. 303 alin. 1 si 2 si art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.227 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 299 raportate la art. 377, art. 282^1 alin. 1 raportate la art. 112 pct. 3, art. 302^1, art. 303 alin. 1 si 2 si art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 10 ianuarie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 299 raportate la art. 377, art. 282^1 alin. 1 raportate la art. 112 pct. 3, art. 302^1, art. 303 alin. 1 şi 2 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de George Romulus De Pratto şi Ana Maria Adela Ştefãnescu în Dosarul nr. 5.667/299/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.591D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, întrucât critica autorului vizeazã modificarea dispoziţiilor legale supuse controlului.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 12 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 5.667/299/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 299 raportate la art. 377, art. 282^1 alin. 1 raportate la art. 112 pct. 3, art. 302^1, art. 303 alin. 1 şi 2 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
    Excepţia a fost ridicatã de George Romulus De Pratto şi Ana Maria Adela Ştefãnescu într-o cauzã civilã având ca obiect revendicarea unui imobil.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin cã dispoziţiile art. 299 raportate la art. 377 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale în interpretarea conform cãreia împotriva hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a calificat calea de atac a apelului ca fiind cea a recursului nu poate fi promovatã calea de atac a recursului, respectiva hotãrâre fiind consideratã irevocabilã.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 282^1 alin. 1 coroborate cu art. 112 pct. 3, acestea sunt apreciate ca fiind neconstituţionale în interpretarea potrivit cãreia stabilirea cãii de atac este realizatã numai prin raportare la valoarea aleasã de reclamant în cererea de chemare în judecatã, fãrã a lua în calcul elemente obiective de evaluare.
    Dispoziţiile art. 302^1, art. 303 alin. 1 şi 2 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã îngrãdesc dreptul la un proces echitabil şi accesul la un grad de jurisdicţie superior prin care sã poatã fi cenzuratã o hotãrâre a instanţei de fond, în situaţia calificãrii cãii de atac ca fiind recurs şi mai apoi constatarea nulitãţii cãii de atac pentru nemotivarea ei în termen, în condiţiile în care recursul este conceput ca ultimul nivel de jurisdicţie în care pãrţile îşi mai pot apãra drepturile lor.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã nu îşi exprimã punctul de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, limitându-se doar la constatarea admisibilitãţii excepţiei.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Codului de procedurã civilã cuprinse în art. 299 raportat la art. 377, referitoare la hotãrârile supuse recursului, art. 282^1 alin. 1 raportat la art. 112 pct. 3, referitoare la hotãrârile judecãtoreşti care nu sunt supuse apelului în litigiile al cãror obiect are o valoare inferioarã cuantumului prevãzut de lege, precum şi art. 302^1, art. 303 alin. 1 şi 2 şi art. 306 alin. 1, referitoare la condiţiile care se cer a fi îndeplinite de cererea de recurs.
    Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 11 şi art. 20 cu referire la dreptul internaţional şi dreptul intern, respectiv la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 care consacrã accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 alin. (2) referitor la înfãptuirea justiţiei şi în art. 129 care consacrã legalitatea cãilor de atac.
    De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã aceasta vizeazã interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate. Or, în ceea ce priveşte sesizãrile ce au ca obiect constatarea neconstituţionalitãţii modului de aplicare a dispoziţiilor legale de cãtre instanţele judecãtoreşti, Curtea constatã cã, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigurã controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intrã sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecatã care judecã fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultã din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilã şi urmeazã sã fie respinsã ca atare.
    Independent de cele reţinute, din analiza actelor dosarului de fond, Curtea constatã urmãtoarele:
    Autorii excepţiei de neconstituţionalitate, în calitate de recurenţi-reclamanţi în dosarul instanţei de fond, au invocat critica în faţa Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã în şedinţa publicã din 21 septembrie 2010, când, dupã ce a constatat admisibilitatea excepţiei, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 12 octombrie 2010, punând în vedere intimatului-pârât sã depunã în scris punctul de vedere asupra criticilor formulate. La termenul stabilit, luând în discuţie excepţia de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Bucureşti reţine, în considerentele încheierii, urmãtoarele: "Curtea, având în vedere cã dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 au fost abrogate prin Legea nr. 177/2010, respinge cererea de suspendare a cauzei ca urmare a invocãrii excepţiei de neconstituţionalitate şi dispune trimiterea excepţiei la Curtea Constituţionalã, în condiţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificatã prin Legea nr. 177/2010." Prin dispozitiv, instanţa amânã pronunţarea asupra recursului dedus judecãţii pentru data de 14 octombrie 2010, când soluţioneazã irevocabil cauza, prin Decizia civilã nr. 1.294R.
    În acest context, Curtea Constituţionalã apreciazã ca fiind necesarã lãmurirea unor aspecte procedurale de principiu referitoare la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, cu toate cã aceasta prezintã particularitãţi semnificative, ea se încadreazã în categoria excepţiilor procesuale şi reprezintã, deci, un mijloc procedural prin care, în condiţiile legii, partea interesatã, procurorul sau instanţa, din oficiu, invocã, în cadrul procesului şi fãrã a pune în discuţie fondul dreptului, neconformitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã cu Legea fundamentalã.
    Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor, precum şi dovezile necesare. Odatã cu încheierea de sesizare, instanţa de judecatã va trimite Curţii Constituţionale şi numele pãrţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora". Astfel, actul de sesizare a Curţii trebuie sã fie încheierea întocmitã de instanţa judecãtoreascã sau de arbitraj comercial în faţa cãrora a fost ridicatã o excepţie privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
    Sesizarea Curţii este subsecventã efectuãrii controlului privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei realizat de cãtre instanţa judecãtoreascã sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecãtoreşti a procedurii soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
    În ceea ce priveşte conţinutul actului de sesizare a instanţei de contencios constituţional, sunt aplicabile dispoziţiile art. 261 din Codul de procedurã civilã, norme imperative care stabilesc cuprinsul încheierii pronunţate de instanţã, lipsa unor menţiuni putând atrage nulitatea acesteia, în condiţiile art. 105 alin. 2 teza întâi. Astfel, încheierea, ca hotãrâre datã de instanţã în cursul judecãţii, are 3 pãrţi: practica, considerente şi dispozitiv. Practica cuprinde menţiunile prevãzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4; considerentele sau motivarea sunt prevãzute la pct. 5, iar dispozitivul, consacrat de pct. 6, constã în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii, a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantã, esenţialã, a unei hotãrâri judecãtoreşti, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare şi împotriva lui se exercitã cãile de atac. Prin dispozitiv sunt soluţionate toate cererile pãrţilor, indiferent dacã sunt cereri principale, accesorii sau incidentale.
    Analizând actul de sesizare a Curţii Constituţionale în cauza dedusã judecãţii în prezentul dosar, prin prisma consideraţiilor de principiu enunţate mai sus, Curtea constatã cã încheierea întocmitã de instanţa judecãtoreascã în faţa cãreia a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate nu respectã dispoziţiile art. 261 din Codul de procedurã civilã.
    Astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintã un incident procedural, prin intermediul cãruia autorul a solicitat instanţei judecãtoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuãrii controlului de constituţionalitate, precum şi suspendarea cauzei în faţa instanţei de fond, instanţa, exercitându-şi competenţa prevãzutã de lege, ar fi trebuit sã constate admisibilitatea excepţiei, în cadrul considerentelor încheierii, şi sã dispunã sesizarea Curţii, respectiv respingerea cererii de suspendare a cauzei, prin dispozitivul aceleiaşi încheieri.
    Or, în cauza de faţã, procedând la "sesizarea Curţii Constituţionale" prin considerentele încheierii din data de 12 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti nu a respectat dispoziţiile art. 261 din Codul de procedurã civilã şi nici Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 26 din 16 decembrie 2010 privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din data de 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres cã "Dosarele Curţii Constituţionale având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate cu privire la care Curtea este sesizatã în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctã, care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor. Dispozitivul încheierii se va referi la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale". Aşa fiind, instanţa constituţionalã nu a fost sesizatã în mod legal.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 299 raportate la art. 377, art. 282^1 alin. 1 raportate la art. 112 pct. 3, art. 302^1, art. 303 alin. 1 şi 2 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de George Romulus De Pratto şi Ana Maria Adela Ştefãnescu în Dosarul nr. 5.667/299/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                            Mihaela Senia Costinescu

                                   --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016