Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.219 din 5 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.219 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 19 noiembrie 2010

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Group" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 7.489/314/2009 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei, apreciind cã nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 13 ianuarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.489/314/2009, Tribunalul Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Group" - S.R.L. din Suceava într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale, aflatã în stadiul procesual al recursului.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate încalcã dreptul la un proces echitabil, "dreptul de acces la o instanţã specializatã" şi principiul egalitãţii şi al nediscriminãrii, deoarece, în materie contravenţionalã, competenţa materialã de judecatã ar trebui sã revinã unei instanţe specializate, de contencios administrativ, iar nu instanţei în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã contravenţia. Stabilirea competenţei materiale de judecatã în funcţie de acest criteriu genereazã, în opinia autorului excepţiei, şi încãlcarea dreptului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, de vreme ce probatoriul necesar a fi administrat de instanţã pentru exercitarea dreptului la apãrare se aflã, în general, la sediul contestatorului. Susţine existenţa unei discriminãri nejustificate generatã de faptul cã plângerile împotriva unor acte administrative se soluţioneazã potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar altele, formulate împotriva altor acte administrative, cum este şi procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, se soluţioneazã în temeiul <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care, mai mult, nu are nici caracterul unei legi organice, fiind astfel în dezacord şi cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) din Constituţie.
    Tribunalul Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal considerã cã textul de lege criticat nu încalcã normele constituţionale invocate. În opinia sa, faptul cã se stabileşte care instanţã este competentã teritorial sã soluţioneze plângerea în primã instanţã se datoreazã unor aspecte ce privesc interesul general şi vizeazã organizarea justiţiei, fãrã sã aducã atingere dreptului de acces liber la justiţie.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Acestea prevãd urmãtoarele: "Plângerea împreunã cu dosarul cauzei se trimit de îndatã judecãtoriei în a cãrei circumscripţie a fost sãvârşitã contravenţia."
    Dispoziţiile din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 52 alin. (1) şi (2) care consacrã dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, ale art. 73 alin. (3) lit. k) şi l) potrivit cãrora contenciosul administrativ, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecãtoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, se reglementeazã prin lege organicã şi ale art. 126 alin. (6) teza întâi, prin care controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat. De asemenea, este invocat art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care reglementeazã dreptul la un proces echitabil.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale invocate şi în cauza de faţã şi cu motivãri asemãnãtoare, iar prin mai multe decizii, instanţa de control constituţional a respins ca neîntemeiatã excepţia. În acest sens pot fi menţionate, cu titlu de exemplu, <>Decizia nr. 1.117 din 10 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 octombrie 2009, <>Decizia nr. 813 din 27 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007, <>Decizia nr. 1.128 din 27 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007, sau <>Decizia nr. 81 din 8 februarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 7 martie 2007. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut cã regimul juridic al contravenţiilor şi, pe cale de consecinţã, procedura judiciarã de soluţionare a plângerii contravenţionale nu intrã în domeniul de reglementare al legii organice aşa cum este acesta prevãzut de art. 73 din Legea fundamentalã. De asemenea, Curtea a statuat cã <>art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reprezintã o aplicare a principiului specialia generalibus derogant, în sensul competenţei atribuite legiuitorului de art. 126 alin. (2) din Constituţie, care poate institui, pentru situaţii deosebite, reguli speciale în ceea ce priveşte stabilirea competenţei instanţelor de judecatã şi a procedurii de judecatã. Totodatã, instanţa de contencios constituţional a observat cã textul de lege criticat nu îngrãdeşte dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci instituie norme de procedurã privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi anume instanţa competentã sã soluţioneze plângerea. Aceastã modalitate de reglementare reprezintã însã opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecãtoreşti. Curtea a apreciat cã, prin reglementarea criticatã, legiuitorul nu a înţeles sã limiteze controlul judecãtoresc al actelor administrative ale autoritãţilor publice, ci sã asigure un climat de ordine, indispensabil exercitãrii, în condiţii optime, a acestor drepturi constituţionale. În plus, reglementarea competenţei teritoriale a instanţelor judecãtoreşti în materie contravenţionalã este menitã sã dea expresie garanţiilor prevãzute de art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prin asigurarea administrãrii cu celeritate a probelor în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia pronunţatã prin deciziile menţionate, cât şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                           CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                               În numele legii
                                   DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 32 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Group" - S.R.L. din Suceava în Dosarul nr. 7.489/314/2009 al Tribunalului Suceava - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2010.

                   PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                              AUGUSTIN ZEGREAN

                             Magistrat-asistent,
                            Valentina Bãrbãţeanu

                                  --------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016