Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.219 din 18 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 117 din 14 februarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeanã Mureş şi de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 289/102/2007 (numãr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 11 decembrie 2007 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã. Având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea Constituţionalã a amânat pronunţarea pentru data de 18 decembrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 289/102/2007 (numãr format vechi 420/2007), Tribunalul Mureş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeanã Mureş şi de Vasile Dobrescu într-o cauzã civilã având ca obiect atribuirea unui mandat de consilier judeţean supleantului, ca urmare a încetãrii mandatului titularului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei contestã constituţionalitatea pãrţii finale a textului din <>Legea nr. 67/2004 , referitoare la ipoteza în care locul devenit vacant al consilierului ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate. Se aratã, în esenţã, cã aceste dispoziţii de lege conduc la modificarea rezultatului "voinţei populare" şi instituie, în favoarea unui partid, un privilegiu pe care acesta "nu şi l-a câştigat prin vot". Totodatã, autorii excepţiei susţin cã textul de lege criticat încalcã dreptul cetãţenilor la liberã asociere.
Tribunalul Mureş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este fondatã şi, ca atare, opinia instanţei este de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul precizeazã cã, urmare a republicãrii <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 , în forma republicatã. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate, considerã cã aspectele invocate de autorii acesteia se referã la modul de interpretare a legii, ceea ce nu poate constitui obiectul controlului de constituţionalitate. Pentru acest motiv apreciazã cã excepţia este inadmisibilã. Apreciazã cã dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (4), art. 8 şi ale art. 16 alin. (4) din Constituţie nu sunt incidente în cauzã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã, sunt neconstituţionale. În argumentarea sa, aratã cã, "potrivit legislaţiei în vigoare (<>Legea nr. 14/2003 privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice), instituţia radierii unui partid politic nu are doar un caracter sancţionator, ci reprezintã consecinţa legalã a comasãrii prin absorbţie a douã sau mai multe partide politice. În acest caz, unul dintre partidele politice îşi pãstreazã personalitatea juridicã subrogându-se în drepturile şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi înceteazã activitatea, fiind radiate din Registrul partidelor politice. Astfel, constatãm cã urmare a radierii unui partid politic, indiferent de motivul acestei radieri, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate, contravenind sub acest aspect regulii constituţionale potrivit cãreia partidele politice «contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei», infirmând totodatã şi principiul constituţional potrivit cãruia «România este stat de drept, democratic şi social»". În plus, observã cã o soluţie conformã cu dispoziţiile constituţionale ale art. 8 alin. (2) este instituitã de <>art. 30 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicatã, potrivit cãrora "Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validãrii, fac dovada faptului cã sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politicã sau alianţa electoralã pe a cãrei listã au candidat în alegeri".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi susţinerilor autorilor excepţiei, dispoziţiile <>art. 92 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Prin <>art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 8/2005 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 131/2005 , s-a dispus republicarea <>Legii nr. 67/2004 , dându-se textelor o nouã numerotare.
În urma renumerotãrii textelor şi republicãrii <>Legii nr. 67/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, art. 92 alin. (10) a devenit art. 96 alin. (10), cu acelaşi conţinut.
Textul de lege criticat are urmãtoarea redactare:
Art. 96 alin. (10): "(10) În caz de vacanţã a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listã, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4) care prevãd cã România este stat de drept, democratic şi social, iar statul se organizeazã în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 8 alin. (2), potrivit cãrora partidele politice îşi desfãşoarã activitatea în condiţiile legii, respectând ordinea de drept şi principiile democraţiei, ale art. 16 alin. (4) care statueazã dreptul cetãţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale, ale art. 40 alin. (1) care garanteazã dreptul de asociere, ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Totodatã, se mai invocã şi dispoziţiile <>art. 37 şi 39 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la reorganizarea partidelor politice în situaţia comasãrii prin absorbţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã autorii excepţiei vizeazã doar partea finalã a textului <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, şi anume "[...] precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate".
Cu toate acestea, întrucât soluţia legislativã este aceeaşi pentru toate cazurile de vacanţã a mandatului unui consilier menţionate de text, în conformitate cu prevederile <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , Curtea urmeazã sã se pronunţe şi asupra celorlalte ipoteze reglementate de acesta, care, pentru identitate de raţiune, nu pot fi disociate de prevederile criticate de autorii excepţiei.
Analizând criticile referitoare la modul de atribuire a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine vacanţa locului, Curtea constatã cã sunt întemeiate şi urmeazã sã admitã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, în sensul şi pentru motivele ce se vor arãta în continuare.
Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituţie, autoritãţile administraţiei publice, prin care se realizeazã autonomia localã în comune şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã, prin lege organicã se reglementeazã "sistemul electoral".
<>Legea nr. 67/2004 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, reglementeazã regimul alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari.
Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listã, potrivit principiului reprezentãrii proporţionale.
Din textele constituţionale şi legale enunţate se deduce cã mandatele de consilier ce se atribuie fiecãrui partid politic, fiecãrei alianţe politice sau alianţe electorale sunt rezultatul numãrului de voturi valabil exprimate de corpul electoral pentru fiecare listã de candidaţi. Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţã a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste.
Dispoziţiile <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 , criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, reglementeazã modul de repartizare a mandatelor de consilieri în situaţia în care intervine vacanţa mandatului, precizându-se cã, "În caz de vacanţã a mandatului unui consilier independent sau a unui consilier aparţinând unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, care nu mai are supleanţi pe listã, precum şi în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condiţiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate".
Legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora, ca rezultat al alegerilor, dar nu poate, în niciun caz, sã prevadã acordarea unui mandat de consilier prin transfer de la un partid la altul, în situaţiile prevãzute de textul criticat, fãrã ca prin aceastã operaţiune sã nu modifice configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului, iar prin aceasta sã se contravinã principiului constituţional, potrivit cãruia "România este stat de drept, democratic şi social". În cadrul procesului electoral, mandatele se obţin numai ca rezultat al voturilor exprimate de alegãtori în favoarea formaţiunilor politice. Un mandat care a fost atribuit, în urma rezultatelor votului, listei unui partid sau candidat independent, nu poate ca, ulterior, în caz de vacanţã a acestuia, sã fie transferat unui alt partid, nici chiar dacã acesta este cel care a obţinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate. În mod nejustificat se ajunge la o majorare a numãrului mandatelor unui partid cu un alt program electoral decât al celui care a obţinut iniţial mandatul şi care ulterior a devenit vacant în cazurile prevãzute de lege.
Totodatã, soluţia legislativã cuprinsã în <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 este în dezacord cu prevederile art. 8 alin. (2) fraza a doua din Legea fundamentalã, potrivit cãrora partidele politice "contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor, respectând suveranitatea naţionalã, integritatea teritorialã, ordinea de drept şi principiile democraţiei". În plus, Curtea observã cã o soluţie conformã cu aceste dispoziţii constituţionale este prevãzutã de <>art. 30 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit cãruia "Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validãrii, fac dovada faptului cã sunt înscrişi în partidul politic, alianţa politicã sau alianţa electoralã pe a cãrei listã au candidat în alegeri".
Aşadar, atribuirea mandatului în cazurile de vacanţã enumerate la <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 se poate face doar în urma unui vot exprimat de corpul electoral, în cadrul unor alegeri parţiale de completare a structurii consiliului local sau judeţean respectiv, iar nu prin modalitatea reglementatã prin textul de lege criticat.
Curtea semnaleazã cã, în cadrul procesului de reexaminare a dispoziţiilor declarate neconstituţionale, pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale şi în funcţie de soluţiile adoptate, Parlamentul urmeazã sã analizeze şi incidenţa acestora asupra prevederilor art. 96 în ansamblul sãu.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Partidul Conservator - Organizaţia Judeţeanã Mureş şi de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 289/102/2007 (numãr format vechi 420/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia civilã şi constatã cã prevederile <>art. 96 alin. (10) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
