Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.217 din 20 septembrie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.217 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) si art. 109 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si ale art. 34 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 788 din 7 noiembrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Valentin Gãman în Dosarul nr. 3.997/317/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.332D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                 CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.997/317/2009, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de recurentul petent Valentin Gãman cu ocazia soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 651 din 2 martie 2010, pronunţate de Judecãtoria Târgu Cãrbuneşti.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), art. 16, art. 24 şi art. 53, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dupã cum urmeazã:
    - art. 102 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 contravine art. 53 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deoarece "instituie un regim sancţionator contravenţional, cu consecinţa posibilitãţii aplicãrii, în mod cumulativ, de sancţiuni [...]," iar dispoziţiile lit. e) a alin. (3) din articolul menţionat încalcã art. 15 alin. (1) din Constituţie, "în condiţiile în care prevãd o restrângere excesivã a dreptului la circulaţia pe drumurile publice";
    - art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), "în condiţiile în care prevãd douã modalitãţi de desfãşurare a activitãţii de constatare a contravenţiilor", şi ale art. 24, deoarece "contravenientul nu beneficiazã de prezumţia de nevinovãţie în timpul etapei administrative în care i se aplicã o sancţiune de cãtre un poliţist", acuzaţiile aduse fiind "acuzaţii penale în sensul Convenţiei";
    - art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 înfrânge art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale, deoarece "hotãrârea pronunţatã de cãtre instanţa de judecatã este supusã doar recursului", fiind exclusã "folosirea cãii de atac a apelului în mod cu totul nejustificat".
    Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 102 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002: "Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda prevãzutã în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce pentru o perioadã de 90 de zile sãvârşirea de cãtre conducãtorul de autovehicul sau tramvai a urmãtoarelor fapte:
    a) conducerea sub influenţa bãuturilor alcoolice, dacã fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune;
    b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutierã împreunã cu specialiştii Registrului Auto Român;
    c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea feratã când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune;
    d) abrogat;
    e) depãşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatatã, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.";
    - Art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002: "În cazurile prevãzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, dupã stabilirea identitãţii conducãtorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fãrã a fi necesarã confirmarea faptelor de cãtre martori."
    Alin. (2) al art. 109, la care face referire textul de lege criticat, prevede cã se poate face constatarea contravenţiilor şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
    - Art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: "Dacã prin lege nu se prevede altfel, hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendã executarea hotãrârii."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 care consacrã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De asemenea, este invocatã şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Hotãrârea pronunţatã în Cauza Anghel contra României.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
    Referitor la susţinerea prin care se contestã reglementarea cumulativã a mai multor sancţiuni pentru aceeaşi faptã, se constatã cã, în cazul sãvârşirii unor contravenţii la regulile de circulaţie rutierã, reglementarea prin lege, pe lângã sancţiunea principalã - amenda -, şi a uneia sau mai multor sancţiuni complementare nu este de naturã a încãlca prevederile constituţionale invocate, aceste sancţiuni având drept scop înlãturarea stãrii de pericol şi preîntâmpinarea sãvârşirii altor fapte interzise.
    În continuare, Curtea reţine cã normele legale criticate se aplicã tuturor persoanelor prevãzute în ipoteza acestora, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, şi nu încalcã dreptul la apãrare. Persoana contravenientã nemulţumitã de sancţiunea aplicatã prin procesul-verbal de contravenţie, indiferent dacã procesul-verbal de contravenţie a fost încheiat în prezenţa sau în lipsa sa, are deschisã calea plângerii la instanţa de judecatã, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil, şi poate formula apãrãrile pe care le considerã necesare. Curtea a subliniat, în acest sens, în jurisprudenţa sa referitoare la dispoziţii ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, legea-cadru în materie contravenţionalã, cã, chiar dacã procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucurã de prezumţia de legalitate, atunci când este formulatã plângere împotriva acestuia, este contestatã chiar prezumţia de care se bucurã. În acest caz, instanţa de judecatã competentã va administra probele prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sã îşi demonstreze propria nevinovãţie, revenind instanţei de judecatã obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflãrii adevãrului, aşadar şi de a examina probele care stau la baza aplicãrii sancţiunii contravenţionale, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, la care face referire autorul prezentei excepţii în motivarea acesteia. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 stabileşte cã "Instanţa competentã sã soluţioneze plângerea, dupã ce verificã dacã aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacã aceştia s-au prezentat, administreazã orice alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotãrãşte asupra sancţiunii, despãgubirii stabilite, precum şi asupra mãsurii confiscãrii". Aşadar, instanţele trebuie sã manifeste un rol activ pentru aflarea adevãrului, din moment ce contravenţia intrã sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 606 din 6 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 16 iunie 2010.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, Curtea reţine cã acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.159 din 28 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 8 noiembrie 2010, Curtea a statuat cã accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, iar legiuitorul are competenţa exclusivã de a reglementa cu privire la regulile de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti, deci şi cu privire la exercitarea cãilor ordinare sau extraordinare de atac, astfel cã poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. Totodatã, Curtea a reţinut cã Legea fundamentalã nu cuprinde prevederi prin care sã se stabileascã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, stipulând în art. 129 cã acestea se exercitã "în condiţiile legii". De aceea, instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte exercitarea cãilor de atac, nu este contrarã principiului accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
    În fine, în ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea observã cã textul constituţional se referã exclusiv la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi prevãzute de Constituţie, iar normele criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevãd sancţionarea unor fapte de încãlcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Pe de altã parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situaţii, cã exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apãrarea drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine modificarea soluţiei pronunţate cu acel prilej, atât aceasta, cât şi argumentele pe care s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                       CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                          În numele legii
                              DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Valentin Gãman în Dosarul nr. 3.997/317/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 septembrie 2011.

                           PREŞEDINTELE
                     CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent-şef,
                          Doina Suliman

                             --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016