Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.211 din 5 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.211 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 10 decembrie 2010
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Monica Maria Bârsan în Dosarul nr. 28.217/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal şi asistat de avocatul Eusebiu Severin Roşu. Lipseşte partea Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan" din Bucureşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei aşa cum a fost formulatã şi solicitã extinderea analizei Curţii Constituţionale şi asupra dispoziţiilor <>art. 184 alin. (10) din Legea nr. 95/2006.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile de lege nu contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 28 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 28.217/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Monica Maria Bârsan.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate instituie o discriminare pe criterii de vârstã, restrângând, în acelaşi timp, şi dreptul la muncã. În sprijinul argumentelor sale, invocã cele reţinute de Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene prin Hotãrârea din 22 noiembrie 2005, pronunţatã în Cauza W. Mangold contra R. Helm, în care s-a arãtat cã o legislaţie care reţine vârsta muncitorului ca unic criteriu de încheiere a unui contract de muncã cu duratã determinatã, fãrã a se fi demonstrat cã fixarea unui prag de vârstã este necesarã pentru atingerea unui obiectiv de inserţie profesionalã, trebuie sã fie consideratã ca depãşind cadrul potrivit şi necesar pentru a atinge obiectivul urmãrit.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii.
    În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã limitarea exercitãrii unor funcţii de conducere pânã la împlinirea unei anumite vârste este justificatã prin natura specificã a domeniului de activitate în care se aplicã, respectiv sãnãtatea, domeniu de interes public, reglementat prin norme de naturã a garanta o bunã desfãşurare a sistemului medical. De asemenea, principiul libertãţii alegerii profesiei nu se referã la obligaţia statului de a garanta accesul tuturor cetãţenilor la ocuparea tuturor funcţiilor de conducere, ci la posibilitatea concretã de alegere pe care o are fiecare cetãţean cu privire la un loc de muncã. Cu alte cuvinte, alegerea profesiei este liberã din momentul în care condiţiile solicitate pentru respectiva profesie sunt îndeplinite.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii potrivit cãrora: "Medicii care au împlinit vârsta de pensionare prevãzutã la alin. (1) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sãnãtãţii, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitarã proprie, al autoritãţilor de sãnãtate publicã, al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, al caselor judeţene de asigurãri de sãnãtate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricãrei alte unitãţi sanitare publice."
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socialã a muncii. De asemenea, considerã cã sunt încãlcate dispoziţiile art. 20 din Constituţie referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la dispoziţiile art. 2 paragraful 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului care interzice discriminarea.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile <>art. 385 din Legea nr. 95/2006 stabilesc vârsta de pensionare a medicilor la 65 de ani, excepţie fãcând persoanele care se încadreazã în ipoteza alin. (3) al aceluiaşi articol, pentru care legea stabileşte vârsta de pensionare la 70 de ani. Dupã împlinirea vârstei de pensionare, alin. (4) şi (5) prevãd cã medicii pot profesa în continuare în unitãţile medicale private, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege sau, cu titlu de excepţie, în unitãţile sanitare publice cu deficit de personal, pânã la ocuparea posturilor vacante. Urmând acestor prevederi, textul de lege criticat stabileşte interdicţia deţinerii unui post de conducere în cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitarã proprie, al autoritãţilor de sãnãtate publicã, al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, al caselor judeţene de asigurãri de sãnãtate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricãrei alte unitãţi sanitare publice, ulterior vârstei de pensionare.
    Faţã de acestea, Curtea reţine cã art. 47 alin. (2) din Constituţie nu instituie o obligaţie de a ieşi la pensie, ci un drept al cetãţenilor de a obţine pensia la împlinirea condiţiilor de vârstã şi stagiu prevãzute de lege. Aşa fiind, împlinirea vârstei prevãzute de lege pentru pensionare nu poate constitui un obstacol în faţa exercitãrii dreptului la muncã. Cu toate acestea, posibilitatea deschiderii dreptului la pensie, ca venit de înlocuire pentru pierderea totalã sau parţialã a veniturilor profesionale, îi dã legiuitorului posibilitatea sã aducã anumite limitãri rezonabile şi proporţionale dreptului la muncã. Aceste limitãri nu se întemeiazã, aşadar, pe discriminãri bazate pe criteriul vârstei. Astfel, înseşi prevederile Codului muncii prevãd la art. 56 alin. (1) lit. d) cã împlinirea cumulativã a condiţiilor de vârstã standard şi a stagiului minim de cotizare reprezintã un motiv de încetare de drept a contractului individual de muncã. În consecinţã, continuarea raporturilor de muncã se poate face numai cu acordul angajatorului. În anumite cazuri, aşa cum sunt şi prevederile amintite ale <>art. 385 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 95/2006, legea însãşi stabileşte condiţiile în care poate fi exercitat dreptul la muncã dupã împlinirea vârstei de pensionare.
    Cu toate acestea, Curtea observã cã, limitând dreptul la muncã, legiuitorul trebuie sã evite crearea unor situaţii discriminatorii între persoane aflate în situaţii identice.
    În cazul textului de lege supus analizei de constituţionalitate, Curtea observã cã nu sunt create diferenţe între persoane aparţinând aceleiaşi categorii, respectiv cele care ocupã funcţii de conducere. Pentru toate acestea, normele au un caracter imperativ, în sensul cã nu mai pot ocupa aceleaşi funcţii dupã împlinirea vârstei prevãzute de lege.
    Deşi nu reiese din textul legal criticat, printr-o interpretare per a contrario a <>art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006, Curtea observã cã, dupã împlinirea vârstei de pensionare, aceste persoane pot ocupa funcţii de execuţie sau chiar funcţii de conducere în unitãţile sanitare private. În consecinţã, nu poate fi reţinutã nici existenţa vreunei discriminãri în raport cu ceilalţi medici, care, dupã împlinirea vârstei legale de pensionare, pot profesa doar în unitãţile sanitare private, cu excepţia situaţiilor limitativ prevãzute de lege.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

                                În numele legii

                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 385 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Monica Maria Bârsan în Dosarul nr. 28.217/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                   --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016