Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.209 din 5 octombrie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare si ale art. 16 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 1.209 din 5 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare si ale art. 16 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 17 decembrie 2010
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor mãsuri în domeniul bugetar şi ale <>art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, excepţie ridicatã de Ioan Talpoş şi Lucia Talpoş în Dosarul nr. 31.098/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal se prezintã Ioan Talpoş. Lipsesc Lucia Talpoş şi partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Autorul excepţiei prezent solicitã admiterea acesteia, arãtând cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 47 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând cã dispoziţiile de lege nu aduc o atingere dreptului la pensie, întrucât nu reduc cuantumul acesteia, ci prevãd doar o stagnare.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 31.098/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor mãsuri în domeniul bugetar şi ale <>art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009. Excepţia a fost ridicatã de Ioan Talpoş şi Lucia Talpoş cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009 este contrar prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p), art. 115 alin. (6), art. 20 şi art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat suspendã aplicarea prevederilor <>art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, care este o lege organicã, astfel cã Guvernul şi-a depãşit atribuţiile în materie de legiferare. De asemenea, se încalcã art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât, prin reducerea valorii punctului de pensie, este afectat nivelul de trai al pensionarilor. În acelaşi timp, este înfrânt şi art. 44 din Constituţie, deoarece contribuţiile asiguraţilor la bugetul de asigurãri sociale de stat pot fi asimilate unui drept de proprietate, iar utilizarea fondurilor de asigurãri sociale în alte scopuri aduce atingere acestui drept. În sfârşit, aratã cã textul de lege criticat are o acţiune retroactivã, desfiinţând drepturi câştigate. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 19/2009, aratã cã acestea sunt neconstituţionale, întrucât, pe calea unei legi ordinare, se aduc modificãri dispoziţiilor unei legi organice, respectiv <>art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000. Textul de lege criticat este o consecinţã a prevederilor <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009, fiind, prin urmare, valabile aceleaşi motive de neconstituţionalitate.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009 nu încalcã art. 73 alin. (3) din Constituţie, deoarece aceastã ordonanţã de urgenţã a fost aprobatã de cãtre Parlament prin <>Legea nr. 215/2009. De asemenea, aratã cã textul de lege criticat nu suprimã dreptul la pensie, ci implicã doar temporar o stagnare şi apoi o creştere mai micã a drepturilor de pensie prin menţinerea unei anumite valori a punctului de pensie într-un anumit context economic şi social. Textul de lege criticat nu încalcã nici dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu dispune pentru trecut, aşa cum invocã reclamantul.
    În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul aratã cã, deşi textele de lege criticate au avut o aplicabilitate limitatã la exerciţiul anului bugetar 2009, soluţiile legislative criticate au fost preluate în <>art. IV din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 şi în <>art. 16 din Legea nr. 12/2010. Aceste texte de lege reglementeazã procedee tehnice de stabilire a valorii punctului de pensie care nu se încadreazã în domeniul de reglementare al legii organice. În acest sens, invocã argumentele reţinute de Curtea Constituţionalã prin <>deciziile nr. 328/2002, nr. 548/2008, nr. 506/2009 şi nr. 46/2002. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încãlcarea art. 115 alin. (6) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, aratã cã prevederile de lege criticate nu restrâng exerciţiul dreptului la pensie, deoarece stabilesc valoarea unui punct de pensie în contextul unui decalaj temporar al reglementãrilor cuprinse în <>art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, determinat de întinderea resurselor financiare existente. De asemenea, aratã cã nu sunt încãlcate nici dispoziţiile art. 44 din Constituţie, întrucât bugetul asigurãrilor sociale de stat nu poate fi considerat un "fond privat" administrat de stat. Pe de altã parte, invocarea art. 20 din Constituţie nu este relevantã, întrucât autorii excepţiei nu evidenţiazã care sunt reglementãrile internaţionale pretins încãlcate prin dispoziţiile legale ce fac obiectul acestei excepţii.
    Avocatul Poporului, arãtând cã dispoziţiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitatã în timp, aferentã anului 2009, considerã cã, întrucât aceste dispoziţii nu mai sunt în vigoare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 8 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor mãsuri în domeniul bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 februarie 2009, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009. Dispoziţiile de lege criticate au urmãtoarea redactare: "Prevederile <>art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu se aplicã în anul 2009."
    De asemenea, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, cu modificãrile ulterioare, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 şi de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.
    (2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei."
    Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 73 alin. (3) lit. p) prin care se aratã cã regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele, patronatele şi protecţia socialã constituie domeniul legii organice, art. 115 alin. (6) referitor la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţã, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitatã în timp, aferentã anului bugetar 2009. Soluţiile legislative criticate au fost însã preluate şi pentru anul bugetar 2010 prin dispoziţiile <>art. IV din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, dispoziţii potrivit cãrora: "Prevederile <>art. 80 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu se aplicã în anul 2010.", precum şi prin dispoziţiile <>art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 27 ianuarie 2010, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2010.
    (2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010 este de 1.836 lei."
    Prin urmare, obiect al analizei de constituţionalitate îl constituie în continuare dispoziţiile <>art. IV din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 şi ale <>art. 16 din Legea nr. 12/2010.
    Referitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, Curtea constatã cã acest text constituţional nu instituie interdicţia reglementãrii pe calea ordonanţei de urgenţã a domeniilor aparţinând legii organice, aceastã interdicţie referindu-se doar la prevederile ordonanţelor simple. De altfel, aşa cum s-a statuat prin <>Decizia nr. 328 din 26 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003, <>Legea nr. 19/2000 a fost adoptatã de Parlament cu respectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Constituţie, respectiv cu majoritatea de voturi cerutã pentru adoptarea legilor organice, deşi sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale nu este echivalent cu regimul general privind protecţia socialã.
    Cât priveşte critica de constituţionalitate referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) şi art. 44 din Constituţie, aceasta are în vedere faptul cã, efect al dispoziţiilor de lege criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin <>art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv raportat la procentul de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, ci într-un cuantum mai mic.
    Or, Curtea observã cã asupra acestei probleme s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa. Astfel, prin <>Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a reţinut cã, "potrivit art. 47 din Constituţie, cetãţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurãri sociale şi mãsuri de protecţie socialã, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, [...] legiuitorul are libertatea sã stabileascã drepturile de asigurãri sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitãţile create prin resursele financiare disponibile, şi sã le modifice în concordanţã cu schimbãrile ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, [...] modul de stabilire a punctajului anual şi a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare şi acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevãzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplicã în mod egal persoanelor aflate în situaţii identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximã a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurãri sociale disponibile."
    Prin <>Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai arãtat faptul cã "cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitãţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptatã nici mãcar cu caracter temporar. Prin sumele plãtite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurãrilor sociale, persoana în cauzã, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitãţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogãrile, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plãti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicãrii acestui principiu afecteazã substanţa dreptului la pensie.
    Aceasta nu înseamnã cã legea nu poate în viitor sã reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însã, tot pe principiul contributivitãţii, pentru cã, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridicã a acestui domeniu. De aceea, dacã prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arãtat mai sus rezultã un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat sã adopte reglementãri similare <>art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume sã menţinã în platã cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementãrilor anterior în vigoare dacã acesta este mai avantajos. Aceasta este o mãsurã de protecţie a persoanelor care beneficiazã de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţã legitimã a asiguratului, întemeiatã pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei."
    Având în vedere, însã, cã dispoziţiile de lege criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o stagnare a creşterii acestuia, respectiv o creştere mai micã decât cea raportatã la procentul de 45% din salariul mediu brut, Curtea apreciazã cã aceste dispoziţii se încadreazã în limitele constituţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie şi garantarea dreptului de proprietate.
    Privitor la critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu conţin prevederi referitoare la aplicarea lor anterior intrãrii în vigoare, astfel cã şi aceastã criticã urmeazã a fi respinsã ca neîntemeiatã.
    În sfârşit, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia textele de lege criticate ar fi contrare dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, Curtea reţine cã autorul excepţiei nu indicã prevederile internaţionale pretins a fi încãlcate, astfel cã aceastã criticã este nemotivatã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. IV din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare şi ale <>art. 16 din Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicatã de Ioan Talpoş şi Lucia Talpoş în Dosarul nr. 31.098/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 octombrie 2010.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                 -------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice