Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 si art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 749 din 4 noiembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) şi <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Nicolae Popescu în Dosarul nr. 23.576/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului nr. 850D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilierul juridic al pãrţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, lipsind autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 997D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , ridicatã de Constantin Ion în Dosarul nr. 39.217/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. De asemenea, Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.003D/2009 şi nr. 1.007D/2009, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate ale prevederilor art. 2 lit. a) şi art. 8 lit. a) din aceeaşi ordonanţã, excepţii ridicate de Neculai Vârlan şi Ilie Lupu în dosarele nr. 26.609/3/2008 şi, respectiv, nr. 19.359/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa autorilor excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. În toate aceste dosare rãspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilier juridic, cu delegaţii depuse la dosarele cauzelor.
Curtea, observând identitatea parţialã de obiect a acestor dosare, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora.
Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 997D/2009, nr. 1.003D/2009 şi nr. 1.007D/2009 la Dosarul nr. 850D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care solicitã respingerea ca neîntemeiatã a excepţiilor de neconstituţionalitate, având în vedere practica de pânã acum a instanţei de contencios constituţional.
Procurorul pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 5 februarie 2009, 17 februarie 2009 şi 6 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 26.609/3/2008, nr. 23.576/3/2008, nr. 39.217/3/2008 şi nr. 19.359/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) şi <>art. 8 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , a prevederilor art. 2 lit. a) şi art. 11 alin. (1) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, precum şi a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din acelaşi act normativ.
Excepţiile au fost ridicate de Neculai Vârlan, Nicolae Popescu, Constantin Ion şi, respectiv, de Ilie Lupu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 instituie o "prezumţie de vinovãţie colectivã" în ceea ce priveşte toate persoanele enumerate în textul de lege amintit. Acestea "sunt supuse unor abuzuri şi discriminãri prin acţiunile vizând tragerea lor la rãspundere pentru activitãţi informativ-operative (cu caracter pur profesional) desfãşurate în baza reglementãrilor legale şi obligatorii din perioada comunistã". Se mai susţine cã dispoziţiile art. 2 lit. a) din ordonanţã încalcã principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, întrucât puterea executivã reprezentatã de Guvern, stabilind cã lucrãtor al Securitãţii este "persoana care a suprimat sau a îngrãdit drepturile omului", a dat un verdict, care este de competenţa puterii judecãtoreşti. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (1) din ordonanţã, se susţine cã sunt contrare prevederilor art. 126 alin. (5) teza întâi din Legea fundamentalã, care interzic înfiinţarea de instanţe extraordinare, întrucât procedura instituitã de acest articol este o procedurã specialã, derogatorie de la dreptul comun, aplicatã de o instanţã specialã. Se mai aratã cã aceste prevederi legale sunt neconstituţionale, întrucât instituie "competenţa Secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti de soluţionare în primã instanţã a acţiunii în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia", ceea ce constituie o îngrãdire a dreptului de apãrare la o instanţã de judecatã apropiatã de domiciliul pârâtului şi o discriminare în raport cu celelalte persoane care "pot contesta o adeverinţã emisã de C.N.S.A.S. la alte instanţe de contencios administrativ competente teritorial". În fine, se susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 retroactiveazã, întrucât instituie o nouã formã de rãspundere, şi anume o rãspundere politicã, pentru fapte şi activitãţi care, la momentul sãvârşirii lor, nu constituiau încãlcãri ale legii regimului socialist, dar care, la un moment ulterior, sunt considerate reprobabile din punctul de vedere al regimului politic actual.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului opineazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 293/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) lucrãtor al Securitãţii - orice persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfãşurat activitãţi prin care a suprimat sau a îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului.";
- Art. 6: "(1) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca urmare a sesizãrii din oficiu a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii sau la solicitarea persoanei îndreptãţite, desfãşoarã activitãţi specifice administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor deţinute în legãturã cu o anumitã persoanã în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, precum şi la instituţii care mai deţin documente create de Securitate.
(2) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, la cererea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, pune la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii.";
- Art. 7: "(1) În baza verificãrilor prevãzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notã de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a fãcut obiectul verificãrii.
(2) Nota de constatare se înainteazã Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, însoţitã de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
(3) Nota de constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde existã, ale persoanei verificate, perioada activitãţii în cadrul Securitãţii sau a colaborãrii cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, precum şi lista documentelor pe baza cãrora a fost emisã.";
- Art. 8: "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii ia în discuţie nota de constatare şi, dupã caz:
a) aprobã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia;
b) infirmã nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care sã rezulte cã persoana verificatã nu a avut calitatea de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia.";
- Art. 10: "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii se comunicã persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificãrii la cerere, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.
(2) Adeverinţele prevãzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publicã de îndatã pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de cãtre orice persoanã interesatã, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";
- Art. 11 "(1) Acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii sau de colaborator al acesteia se introduce la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fiind scutitã de taxã de timbru.
(2) Hotãrârea Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacatã cu recurs, în condiţiile legii.
(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 1 alin. (4) care statueazã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacrã principiul neretroactivitãţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 21 care statueazã dreptul de acces liber la justiţie, art. 23 alin. (11) care instituie prezumţia de nevinovãţie, art. 24 care garanteazã dreptul la apãrare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 124 referitor la înfãptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (5) teza întâi care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare. De asemenea, se invocã şi prevederile din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului cuprinse la art. 1, care proclamã cã toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, cã acestea sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţã şi cã trebuie sã se comporte unele faţã de celelalte în spiritul fraternitãţii, şi la art. 10, potrivit cãruia orice persoanã are dreptul, în deplinã egalitate, sã fie audiatã în mod public de un tribunal independent şi imparţial. În plus, se face referire şi la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, urmând sã o respingã ca atare, pentru motivele ce se vor arãta în continuare:
În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovãţie, în conformitate cu cele statuate prin <>Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea observã cã aceastã instituţie, consacratã de prevederile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentalã, nu este aplicabilã procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 . Cu toate acestea, deşi prezumţia nu cunoaşte o reglementare expresã în materie civilã, dispoziţiile art. 1169 din Codul civil, care pot fi invocate în soluţionarea acţiunilor în constatare, prevãd cã "cel ce face o propunere înaintea judecãţii trebuie sã o dovedeascã". Astfel, legea asigurã echilibrul procesual al pãrţilor în litigiu şi dã expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflãrii adevãrului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia: "Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunţãrii unei hotãrâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considerã necesare, chiar dacã pãrţile se împotrivesc."
În motivarea excepţiei se mai susţine cã este nesocotit principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât dispoziţiile art. 2 lit. a) din ordonanţã "dau un verdict" cu privire la calitatea de lucrãtor al Securitãţii a persoanelor ce intrã sub incidenţa sa. Curtea nu poate reţine aceastã criticã, ci observã cã textul de lege menţionat oferã o definiţie legalã a noţiunii de lucrãtor al Securitãţii, necesarã pentru înlãturarea oricãrui echivoc în ceea ce priveşte atribuirea acestei calitãţi unei persoane. O astfel de definiţie nu poate avea valoarea unei imixtiuni a puterii executive - care, în virtutea prerogativelor sale de legislator delegat, a emis <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 - în atribuţiile puterii judecãtoreşti.
De altfel, prin <>Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat cã prin aceastã ordonanţã de urgenţã s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii sunt supuse controlului instanţelor de judecatã. În condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã sã confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii rolul de instanţã extraordinarã, astfel cã nu se poate susţine nici încãlcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (5) din Constituţie.
Cu privire la o criticã similarã, precum şi în examinarea criticii referitoare la competenţa exclusivã a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţionalã a observat, prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, cã, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti, a cãror competenţã este stabilitã numai prin lege. Or, dispoziţiile criticate din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevãzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia înfiinţãrii de instanţe extraordinare.
Totodatã, Curtea constatã cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
În continuare, Curtea reţine cã prevederile <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoanã sã fie calificatã lucrãtor al Securitãţii, nu încalcã principiul constituţional al neretroactivitãţii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitãţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrãrii în vigoare a reglementãrii legale. Totodatã, Curtea observã cã, astfel cum a statuat prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi <>art. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, ridicatã de Neculai Vârlan, Nicolae Popescu, Constantin Ion, şi, respectiv, de Ilie Lupu în dosarele nr. 26.609/3/2008, nr. 23.576/3/2008, nr. 39.217/3/2008, şi nr. 19.359/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 septembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
