Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.191 din 11 noiembrie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.191 din 11 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 332 alin. 1-3 si art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 823 din 8 decembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1-3 şi art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramureş - Secţia penalã.
La apelul nominal se prezintã personal pãrţile Rãzvan Doboeş şi Petru Dãnuţ Doboeş şi asistate de apãrãtorul ales Alexandru Pantea din cadrul Baroului Teleorman, cu delegaţie la dosar, acesta din urmã rãspunzând şi pentru autorul excepţiei, precum şi pentru pãrţile Bogdan Vasile Florea, Marius Guran, Ovidiu Doboeş, Ferencz Zoltan Szasz, Mihai Doboeş, Adrian Iacobuş şi Codruţ Cucui. Se constatã lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Pãrinţii pãrţii Ioan Usciuc au depus concluzii prin care aratã cã nu cunosc unde se aflã fiica lor şi solicitã judecarea cauzei în lipsã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Apãrãtorul autorului excepţiei, precum şi al pãrţilor mai sus menţionate solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate numai pentru art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedurã penalã.
Pãrţile prezente nu mai au nimic de adãugat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, precizând în plus cã nu se poate renunţa la judecarea unei excepţii cu care Curtea Constituţionalã a fost sesizatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 101/100/2008, Tribunalul Maramureş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 332 alin. 1-3 şi art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elvis Gabriel Popescu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedurã penalã încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 124 alin. (2), deoarece se creeazã diferenţe de tratament juridic între douã situaţii identice, întrucât numai în unul dintre cazuri cauza nu se restituie procurorului, şi anume atunci când constatarea efectuãrii cercetãrii penale de un organ necompetent are loc dupã începerea dezbaterilor. Aşa fiind, este afectat şi dreptul la un proces echitabil, în mãsura în care o nulitate absolutã, ce atrage trimiterea cauzei la procuror, poate fi acoperitã în anumite situaţii, iar în altele nu.
Prevederile art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã afecteazã dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 24, deoarece posibilitatea instanţei de a dispune disjungerea cauzei faţã de un inculpat pentru care s-a solicitat extrãdarea pare a nu avea o justificare obiectivã şi rezonabilã, proporţionalã cu scopul vizat.
Tribunalul Maramureş - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de ipoteza normelor legale, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, dispoziţiile legale contestate asigurã accesul la justiţie al persoanelor interesate prin reglementarea posibilitãţii exercitãrii recursului împotriva încheierilor pronunţate de instanţã, recurs în cadrul cãruia pãrţile pot formula apãrãrile pe care le considerã necesare.
Avocatul Poporului mai aratã cã dispoziţiile art. 303^1 alin. 2 şi art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedurã penalã nu conţin prevederi care sã afecteze caracterul egal, unic şi imparţial al justiţiei, care se înfãptuieşte dupã aceleaşi coduri şi legi, de cãtre unul şi acelaşi sistem de autoritãţi judecãtoreşti.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 332 alin. 1-3, cu denumirea marginalã Restituirea pentru refacerea urmãririi penale, şi ale art. 303^1 alin. 2, cu denumirea marginalã Suspendarea judecãţii în caz de extrãdare activã, ambele din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 332 alin. 1-3: "Când se constatã, înainte de terminarea cercetãrii judecãtoreşti, cã în cauza supusã judecãţii s-a efectuat cercetare penalã de un alt organ decât cel competent, instanţa se desesizeazã şi restituie cauza procurorului, care procedeazã potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc dupã începerea dezbaterilor sau când instanţa, în urma cercetãrii judecãtoreşti, schimbã încadrarea juridicã a faptei într-o altã infracţiune pentru care cercetarea penalã ar fi revenit altui organ de cercetare.
Instanţa se desesizeazã şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmãririi penale în cazul nerespectãrii dispoziţiilor privitoare la competenţa dupã materie sau dupã calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de cãtre apãrãtor.
În cazurile în care dispune restituirea, instanţa se pronunţã şi asupra mãsurilor preventive, asupra mãsurilor de siguranţã prevãzute în art. 113 şi 114 din Codul penal, precum şi asupra mãsurilor asigurãtorii.";
- Art. 303^1 alin. 2: "Dacã se solicitã extrãdarea unui inculpat judecat într-o cauzã cu mai mulţi inculpaţi, instanţa poate dispune, în interesul unei bune judecãţi, disjungerea cauzei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1-3 din Codul de procedurã penalã, autorul excepţiei porneşte de la o premisã eronatã, şi anume aceea cã o nulitate absolutã ce atrage trimiterea cauzei la procuror poate fi acoperitã în anumite situaţii. Or, legiuitorul a stabilit în mod univoc, în alin. 2 al textului criticat, cã aspectele referitoare la nerespectarea dispoziţiilor privitoare la competenţa dupã materie sau dupã calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestuia de cãtre apãrãtor, care, potrivit art. 197 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, sunt în esenţã vãtãmãri ce nu pot fi înlãturate în niciun fel, obligã instanţa de judecatã sã se desesizeze. Aşa fiind, alin. 1 al art. 332 din Codul de procedurã penalã reglementeazã cu privire la viciile de competenţã ce pot fi acoperite şi care nu impun restituirea cauzei la procuror, iar alin. 2 stabileşte o sferã de încãlcãri ale dispoziţiilor legale care nu sunt susceptibile de alte remedii.
Prin urmare, normele criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, dreptul la un proces echitabil şi la înfãptuirea justiţiei, deoarece sunt aplicabile în egalã mãsurã tuturor celor cãrora li s-a produs o vãtãmare în drepturile lor procesuale prin încãlcarea dispoziţiilor legale care reglementeazã desfãşurarea procesului penal, asigurându-se astfel dreptul pãrţilor la un proces echitabil.
Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, Curtea constatã cã prin posibilitatea, şi nu obligativitatea instanţei de a disjunge cauza dacã se solicitã extrãdarea unui inculpat judecat într-o cauzã cu mai mulţi inculpaţi nu sunt afectate dispoziţiile referitoare la principiul egalitãţii în drepturi, dreptul la apãrare ori înfãptuirea justiţiei, deoarece nu poate fi pus semnul egalitãţii între situaţia juridicã a inculpaţilor pentru care s-a solicitat extrãdarea şi cea a inculpaţilor prezenţi la judecatã. Mai mult decât atât, este de observat cã disjungerea cauzei poate fi dispusã numai în interesul unei bune judecãţi, şi nicidecum cu scopul de a afecta dreptul la apãrare ori principiile ce guverneazã actul de înfãptuire a justiţiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 1-3 şi art. 303^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Elvis Gabriel Popescu în Dosarul nr. 101/100/2008 al Tribunalului Maramureş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 noiembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
_________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016