Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 1.183 din 17 septembrie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2^1) si (3) si ale   art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 1.183 din 17 septembrie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2^1) si (3) si ale art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 27 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.266/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, apreciind cã reglementarea criticatã este conformã cu principiile enunţate în Legea fundamentalã şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 3.266/4/2008, Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, într-o cauzã având ca obiect o acţiune în pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate contravin principiului constituţional al egalitãţii în faţa legii, deoarece instituie un privilegiu în favoarea chiriaşilor imobilelor vândute în temeiul <>Legii nr. 112/1995 , care au dreptul la restituirea preţului de piaţã al imobilelor ce au fost retrocedate foştilor proprietari prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile. Se aratã cã despãgubirea cumpãrãtorilor unor astfel de imobile la valoarea de circulaţie actualã a imobilelor constituie în mod vãdit o îmbogãţire fãrã justã cauzã şi o discriminare, pe de o parte, faţã de restul cetãţenilor care nu beneficiazã de astfel de mãsuri legislative ce constau în alocarea de fonduri publice cu caracter preferenţial, iar pe de altã parte, faţã de foştii proprietari deposedaţi abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, care beneficiazã de mãsuri reparatorii având ca obiect titluri de participare la Fondul "Proprietatea", organism a cãrui incapacitate realã de a asigura plata despãgubirilor a fost subliniatã în mod repetat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, cauza Porţeanu contra României, 2006).
În opinia instanţei de judecatã, soluţia legislativã actualã, introdusã prin <>Legea nr. 1/2009 , diferã esenţial faţã de dreptul comun în materia rãspunderii vânzãtorului pentru evicţiune, întrucât, potrivit art. 1344 din Codul civil, cumpãrãtorul evins are dreptul la restituirea sporului de valoare al imobilului, în caz de evicţiune totalã. Într-adevãr, aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã, este admisibilã instituirea unui tratament juridic diferit pentru situaţii distincte, însã, în cauzã, este evidentã lipsa unui "criteriu obiectiv şi rezonabil", în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, care sã justifice aceastã diferenţã de tratament juridic, respectiv obligarea vânzãtorului, în speţã statul, la plata unei despãgubiri cu mult superioare preţului plãtit, chiar actualizat cu rata inflaţiei.
În acest sens, susţine şi contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevãd cã economia României este o economie de piaţã, bazatã pe libera concurenţã, ceea ce exclude alocarea preferenţialã de resurse publice fãrã a exista justificãri obiective şi raţionale, cum ar fi considerente de protecţie socialã ori cerinţe economice de interes general. În acest mod, instanţa apreciazã cã este încãlcat interesul naţional în activitatea economicã şi financiarã, instituindu-se o sarcinã excesivã asupra bugetului de stat, prin numeroasele acţiuni în justiţie pentru plata valorii de circulaţie a imobilelor, introduse atât de cumpãrãtorii evinşi care au obţinut deja preţul plãtit, actualizat cu valoarea inflaţiei, conform soluţiei legislative anterioare, cât şi de cei care au dreptul la reparaţie prin plata valorii de piaţã a imobilelor, în acord cu actuala reglementare.
Astfel, în opinia instanţei de judecatã, prin adoptarea <>Legii nr. 1/2009 au fost nesocotite atât interesul contribuabilului, cât şi interesul general al statului în activitatea economicã şi financiarã, ce vizeazã menţinerea unui echilibru bugetar, necesar bunei funcţionãri a economiei şi realizãrii obligaţiilor sale, stabilite prin Constituţie şi prin legile în vigoare.
Prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, cu referire la Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care interzice însuşi legiuitorului sã reglementeze în mod discriminatoriu exerciţiul drepturilor recunoscute cetãţenilor.
Astfel, analizând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia indemnizãrii cumpãrãtorilor imobilelor preluate de regimul comunist, în situaţia în care aceştia au fost evinşi, prin admiterea acţiunilor în revendicare formulate de foştii proprietari, instanţa de judecatã învedereazã faptul cã a fost consideratã suficientã, prin raportare la exigenţa proporţionalitãţii între interesul general care a generat privarea de bun şi interesul particular, o indemnizare care reprezintã o parte din valoarea de circulaţie a bunului (cauza Velikovi şi alţii contra Bulgariei, 2007) sau contravaloarea preţului actualizat, plãtit de cumpãrãtorul evins (cauza Tudor Tudor contra României, 2009). Mai mult, în cauze precum Pincova şi Pinc contra Republicii Cehe, 2005, sau Stoyanova şi Ivanov contra Bulgariei, 1999, instanţa de contencios european al drepturilor omului a statuat cã, în situaţia în care au existat încãlcãri esenţiale ale legii, privarea de proprietate va fi socotitã proporţionalã şi conformã Convenţiei, chiar dacã despãgubirea este net inferioarã valorii de circulaţie actuale a imobilului. Prin urmare, aşa cum rezultã din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, soluţia legislativã anterioarã <>Legii nr. 1/2009 , de restituire a preţului actualizat cu rata inflaţiei, este conformã cu cerinţele art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, astfel încât actuala soluţie legislativã, de indemnizare a cumpãrãtorului la valoarea de circulaţie actualã a bunului, nu este justificatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie şi nici prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În acest sens, aratã cã situaţia proprietarilor ale cãror contracte de vânzare-cumpãrare, încheiate cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , au fost desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile este deosebitã de cea a foştilor proprietari deposedaţi abuziv, diferenţa de tratament juridic fiind justificatã de statutul juridic diferit al celor douã categorii de proprietari. În plus, legiuitorul este liber sã opteze cu privire la întinderea şi modalitatea de acordare a mãsurilor reparatorii, iar practica Curţii Europene a Drepturilor Omului recunoaşte despãgubirea persoanelor îndreptãţite prin acordarea unei "sume corespunzãtoare cu valoarea actualã a apartamentului" (cauza Raicu contra României, 2006).
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, dispoziţii introduse prin <>art. I pct. 16 şi 18 şi modificate prin pct. 17 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 3 februarie 2009.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 50: "(2^1) Cererile sau acţiunile în justiţie având ca obiect restituirea preţului de piaţã al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpãrare încheiate cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, care au fost desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxele de timbru.
(3) Restituirea preţului prevãzut la alin. (2) şi (2^1) se face de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor*) din fondul extrabugetar constituit în temeiul <>art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare.";
-----------
*) Conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Economiei şi Finanţelor a fost reorganizat în Ministerul Economiei şi în Ministerul Finanţelor Publice.

- Art. 50^1: "(1) Proprietarii ale cãror contracte de vânzarecumpãrare, încheiate cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , cu modificãrile ulterioare, au fost desfiinţate prin hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţã al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.
(2) Valoarea despãgubirilor prevãzute la alin. (1) se stabileşte prin expertizã."
În opinia instanţei de judecatã, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 135 alin. (1) privind caracterul de economie de piaţã al economiei României şi alin. (2) lit. b) referitor la obligaţia statului de a proteja interesele naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat, în cadrul controlului a priori, asupra constituţionalitãţii <>Legii nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, statuând cã aceasta este constituţionalã.
Astfel, prin <>Decizia nr. 1.351 din 10 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 24 decembrie 2008, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate, reţinând, în legãturã cu textele de lege criticate şi în prezenta cauzã, cã "acordarea unor despãgubiri la valoarea actualã a imobilelor are natura juridicã a unei mãsuri echitabile, menitã sã le ofere foştilor chiriaşi posibilitatea de a-şi cumpãra o locuinţã, ceea ce este în consens cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora: «România este stat de drept, în care [...] drepturile şi libertãţile cetãţenilor [...], dreptatea [...] reprezintã valori supreme [...] şi sunt garantate.»"
Autorul excepţiei susţine, de asemenea, înfrângerea principiului egalitãţii prin reglementarea instituitã de <>Legea nr. 1/2009 , "care prevede un privilegiu în favoarea chiriaşilor evinşi pentru cã aceştia [...] ar urma sã primeascã valoarea de circulaţie a imobilului, ceea ce reprezintã o discriminare şi un privilegiu atât în raport de restul cetãţenilor, cât şi în raport de foştii proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist", faţã de care "legea prevede o modalitate de reparaţie cu totul incertã şi ineficace". Cât priveşte aceastã pretinsã contrarietate faţã de art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie, cã aceasta este nefondatã, "deoarece principiul egalitãţii impune aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridicã. Or, foştii proprietari ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv se aflã în situaţie juridicã diferitã faţã de proprietarii care au dobândit dreptul de proprietate în calitate de foşti chiriaşi, în baza <>Legii nr. 112/1995 . Astfel, prima categorie beneficiazã de mãsuri reparatorii datorate preluãrii abuzive a imobilelor de cãtre stat, în timp ce a doua categorie beneficiazã de plata unor despãgubiri ca urmare a desfiinţãrii pe cale judecãtoreascã a contractelor de vânzare-cumpãrare. Este echitabil, în aceastã situaţie, ca statul sã acorde despãgubiri la preţul de piaţã al imobilelor, care sã permitã cumpãrarea unei noi locuinţe, având în vedere cã, la data dobândirii acelui imobil de la stat, cumpãrãtorul a plãtit preţul real al imobilului, stabilit în conformitate cu actele normative în vigoare la acel moment."
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii, soluţia acestei decizii este valabilã şi în prezenta cauzã.
Referitor la înfrângerea prevederilor cuprinse în art. 135 alin. (1) şi (2) lit. b) din Legea fundamentalã, autorul excepţiei aratã cã, potrivit normei constituţionale, "România este o economie de piaţã bazatã pe libera concurenţã, ceea ce exclude favorizarea unor particulari prin alocarea preferenţialã de resurse publice, fãrã a exista o justificare întemeiatã". Totodatã, apreciazã cã "se încalcã un interes naţional în activitatea economicã şi financiarã, prin instituirea unei sarcini excesive şi nejustificate în sarcina statului". Faţã de aceste susţineri, Curtea considerã cã restituirea preţului de piaţã al imobilelor nu aduce atingere intereselor statului sau economiei naţionale, legiuitorul reglementând, prin <>art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, modalitãţile de restituire a despãgubirilor dintr-un fond extrabugetar, special constituit, precum şi sursele de finanţare, plata despãgubirilor efectuându-se de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor*), prin serviciile publice descentralizate ale acestuia.
------------
*) Conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Economiei şi Finanţelor a fost reorganizat în Ministerul Economiei şi în Ministerul Finanţelor Publice.

Aşa fiind, Curtea apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentalã şi din celelalte documente internaţionale invocate în susţinerea excepţiei.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2^1) şi (3) şi ale <>art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de instanţa de judecatã, din oficiu, în Dosarul nr. 3.266/4/2008 al Judecãtoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora


--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016