Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicatã de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecãtoriei Reghin.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 iunie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 2.529/289/2007, Judecãtoria Reghin a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicatã de Alfred Salamon.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât dã posibilitatea creditorilor de a exercita acţiunea paulianã împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terţe persoane, creând condiţiile unei imixtiuni vãtãmãtoare în dreptul de proprietate al acestora, drept dobândit cu bunã-credinţã. Mai mult, prin modul în care este formulat textul de lege criticat, se creeazã o prezumţie absolutã de fraudã.
Judecãtoria Târgu Mureş apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, textul de lege criticat reglementând unul dintre mijloacele juridice prin care creditorul îşi poate valorifica dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului care, în mod culpabil, nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi incumbã. Pe de altã parte, dispoziţiile art. 975 din Codul civil nu instituie prezumţia relei-credinţe a terţului dobânditor, sarcina dovedirii complicitãţii acestuia la încheierea actului fraudulos revenind celui care o invocã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 975 din Codul civil: "Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, sã atace actele viclene, fãcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2), care consacrã garantarea proprietãţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat reglementeazã un mijloc juridic procedural, acţiunea paulianã, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de cãtre debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscutã creditorului este subsecventã întrunirii a douã condiţii cumulative: actele juridice sã fi fost întocmite cu rea-credinţã şi, ca urmare a încheierii lor, creditorii sã fi fost prejudiciaţi în propriile drepturi. Poziţia subiectivã a debitorului nu presupune în mod necesar intenţia directã de a vãtãma, fiind suficient ca acesta sã aibã cunoştinţã de faptul cã actele sale sunt de naturã a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situaţie, sarcina probãrii existenţei condiţiilor menţionate incumbã titularului dreptului la acţiunea paulianã, aşadar creditorului.
Analizând susţinerile autorilor criticii de neconstituţionalitate, Curtea apreciazã cã art. 975 din Codul civil, departe de a veni în contradicţie cu textul constituţional de referinţã pretins a fi încãlcat, constituie tocmai expresia valorificãrii lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscutã creditorilor ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevãzute de lege, sã poatã interveni pentru a-şi apãra drepturile şi interesele legitime, în virtutea principiului cã patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintã o încãlcare a dreptului de proprietate a debitorului, aşa cum considerã autorii excepţiei, ci exclusiv o garanţie a asigurãrii echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
De altfel, asupra constituţionalitãţii art. 975 din Codul civil Curtea s-a mai pronunţat, ca, de exemplu, prin <>Decizia nr. 256/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, raţiunile care au stat la baza adoptãrii soluţiei anterioare pãstrându-şi valabilitatea şi în prezent.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 975 din Codul civil, excepţie ridicatã de Alfred Salamon în Dosarul nr. 2.529/289/2007 al Judecãtoriei Reghin.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
