Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.165 din 11 decembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 8 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adrian Almãşan în Dosarul nr. 962/35/P/2007 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 iunie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 962/35/P/2007, Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adrian Almãşan în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã normele criticate sunt neconstituţionale câtã vreme nu i se permite, în situaţia admiterii recursului declarat de Direcţia Regionalã Vamalã Timişoara împotriva Încheierii din 10 mai 2007 a Tribunalului Satu Mare, de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate pe care acesta a invocat-o, sã aibã acces liber la justiţie. Întrucât împotriva soluţiei pronunţate în cadrul recursului declarat împotriva încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale nu mai existã cale de atac, se aduce atingere normelor privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum a fost acesta interpretat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Airey împotriva Irlandei, 1979, şi Cauza Artico împotriva Italiei, 1980.)
Curtea de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori opineazã cã excepţia este neîntemeiatã, deoarece "dispoziţiile art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedurã penalã sunt conforme cu prevederile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, garantându-se dreptul pãrţilor la recurs". Se mai aratã cã "dispoziţiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 1 şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece acest concept nu presupune, în mod necesar, existenţa mai multor cãi de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece textul de lege criticat nu încalcã dreptul la un proces echitabil şi nici accesul liber la justiţie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã prevederile criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate. Reglementarea criticatã "are menirea de a da expresie principiului celeritãţii şi al soluţionãrii cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului cã excepţia de neconstituţionalitate reprezintã un incident procedural în cadrul unui litigiu".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi. 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora: "[...] Încheierea este supusã recursului în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsã. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Se susţine cã acest text de lege încalcã prevederile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, precum şi cele ale art. 1 şi 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind obligaţia de a respecta drepturile omului şi, respectiv, dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã.
Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant cã principiul liberului acces la justiţie nu echivaleazã cu accesul la toate structurile judecãtoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie, legiuitorul având competenţa, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, sã instituie reguli de procedurã deosebite, în considerarea unor situaţii speciale. Aşa fiind, nu pot fi primite criticile autorului excepţiei în sensul cã lipsa unei cãi de atac împotriva soluţiei pronunţate în soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii de suspendare a cauzei întemeiate pe prevederile art. 306 alin. 6 teza întâi din Codul de procedurã penalã ar avea semnificaţia încãlcãrii art. 21 din Constituţie.
De altfel, instituirea, prin dispoziţiile legale criticate, a unor reguli speciale de procedurã referitoare la exercitarea recursului împotriva încheierii de suspendare a cauzei, în cazul în care a fost ridicatã o excepţie de neconstituţionalitate, cât şi la judecarea recursului în termen de 3 zile, dã expresie principiului celeritãţii şi al soluţionãrii cauzelor într-un termen rezonabil, în deplin acord, aşadar, cu exigenţele dreptului la un proces echitabil.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adrian Almãşan în Dosarul nr. 962/35/P/2007 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penalã şi pentru cauze cu minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 11 decembrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
